Arhiva SIPA. Asociaţiile de magistraţi au explodat: Toader, acuzat că legitimează poliţia politică

Premierul Sorin Grindeanu trebuie neapărat să revină asupra Hotărârii de Guvern promovate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care vizează aşa-zisa "desecretizare" a controversatei arhive SIPA, au solicitat joi, în cadrul unei scrisori deschise, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România.

În acelaşi timp, asociaţiile de magistraţi au cerut ca ministrul Toader să publice toate rapoartele, procesele verbale, ordinele de miniştri şi oricare alte înscrisuri care privesc inventarierea acestei arhive.

UNJR şi AMR au anunţat că vor face uz de toate mijloacele democratice pentru a se asigura că nimeni, fie oameni politici, partide ori servicii secrete, nu va folosi această arhivă în interese personale sau de grup pentru şantajarea magistraţilor sau răspândirea de suspiciuni de acest tip.

Potrivit asociaţilor de magistraţi, SIPA - creat iniţial cu scopul de a preveni corupţia din justiţie - a ajuns să urmărească magistraţi şi oameni politici folosind metode şi practici ale fostei Securităţi comuniste, cum ar fi strângerea de materiale şi informaţii pentru şantaj.

În 2004, în perioada de preaderare a României la UE, Comisia Europeană a arătat că există pericolul ca informaţiile adunate de SIPA să fi fost folosite pentru a şantaja magistraţii şi a influenţa actul de justiţie, motiv pentru care s-a luat considerare desfiinţarea acestui serviciu secret.

"Acţiunea ministrului justiţiei Tudorel Toader are ca efect legitimarea, în 2017, şi a acelui tip de poliţie politică, dat fiind că transmiterea acelor informaţii către alte structuri se va face fără a fi foarte clar care va fi filtrul folosit de noua comisie pentru trierea acestora. În loc să fi arătat bună-credinţă, aşa cum a spus iniţial, ministrul justiţiei Tudorel Toader arată, prin această acţiune, că ignoră cu totul serioasele probleme legitime ridicate de magistraţi cu privire la arhiva SIPA, alegând o soluţie ce pare focusată pe preluarea controlului politic asupra conţinutului acestei arhive", au acuzat AMR şi UNJR.

Prezentăm mai jos conţinutul întregii scrisori adresate premierului Sorin Grindeanu:

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România vă solicită să reveniţi asupra Hotărârii de Guvern propusă de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, având ca obiect pretinsa “desecretizare” a arhivei SIPA, şi să-i solicitaţi acestuia publicarea tuturor rapoartelor, proceselor verbale, ordinelor de miniştri şi oricăror alte înscrisuri care privesc inventarierea acestei arhive.

Lipsa de transparenţă şi modul de acţiune al ministrului Tudorel Toader renaşte suspiciunile că Guvernul şi majoritatea parlamentară care îl susţine doresc să folosească arhiva SIPA pentru şantajarea magistraţilor.

Înaintea oricărei discuţii despre soarta viitoare a acestei arhive este important să ştim, din documente oficiale, ce s-a întâmplat cu ea în ultimii 12 ani. Cel puţin din datele făcute publice până în prezent, rezultă grave nereguli privind gestionarea acestei arhive.

Numai după ce ministrul justiţiei va face publice toate documentele privind gestionarea arhivei SIPA – majoritatea având caracter de secret de serviciu, publicarea lor depinzând, aşadar, strict de voinţa ministrului justiţiei – vor fi suficiente informaţii în spaţiul public care să permită cunoaşterea stării acestei arhive în prezent, condiţie necesară pentru a permite o decizie raţională şi luată în condiţii de reală transparenţă cu privire la soarta ei pentru viitor.

În caz contrar, suspiciunile în spaţiul public privind potenţialul de şantaj al acestei arhive se vor adânci, atâta vreme cât, aşa cum rezultă din spusele ministrului Tudorel Toader, reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Guvernului vor intra în această arhivă – aşa cum au făcut-o de la data desfiinţării SIPA – fără ca magistraţii şi cetăţenii să ştie ce au făcut aceştia efectiv în arhivă şi fără să aibă vreo răspundere concretă faţă de activitatea lor.

Reacţiile din spaţiul public confirmă temerea existentă că noua comisie instituită de ministrul Tudorel Toader va folosi informaţiile din arhivă în alte scopuri decât cele declarate, câtă vreme activitatea comisiilor anterioare nu a fost pe deplin lămurită, iar stabilirea responsabilităţilor echipelor de inventariere nu a fost clarificată.

Modul de acţiune al ministrului justiţiei Tudorel Toader contravine flagrant unei cooperări oneste ce ar trebui să existe între Ministerul Justiţiei şi corpul magistraţilor, câtă vreme ministrul nu a notificat Consiliul Superior al Magistraturii, ca acesta să poată emite un punct de vedere cu privire la această Hotărâre de Guvern.

De altfel, pe data de 16 mai 2017, CSM-ul ceruse ministrului justiţiei exact aceleaşi clarificări privind activităţile anterioare ale comisiilor care au intrat în arhiva SIPA, lucru pe care atât presa, cât şi noi, asociaţiile profesionale, l-am cerut de ani de zile.

Amintim aici că una din problemele ridicate în “Memorandumul privind justiţia”, document programatic iniţiat în 2016 de asociaţiile profesionale şi adoptat de peste 80% din adunările generale ale instanţelor din ţară, a fost tocmai aceea a “nerezolvării situaţiei fostului serviciului secret SIPA, care a urmărit şi şantajat magistraţi”.

Efectul hotărârii pe care vi-o asumaţi ca Guvern, la propunerea ministrului justiţiei Tudorel Toader – cel puţin aşa cum efectele rezultă din declaraţiile ministrului, deoarece acesta nu a publicat în prealabil un proiect al hotărârii –, va fi că informaţii adunate prin metode securistice, în afară oricărui cadru sau proceduri legale, să poată fi, în acest mod, legitimate şi folosite împotriva justiţiei.

Reamintim că, sub pretextul că va întări “combaterea corupţiei”, Guvernul Năstase a inclus în propriul program de guvernare extinderea atribuţiilor SIPA pentru a garanta “caracterul echitabil” al actului de justiţiei.

“Asigurarea unei activităţi de protecţie şi anticorupţie reală, care să garanteze caracterul echitabil al actului de justiţie şi prevenirea corupţiei în rândul magistraţilor, prin extinderea competenţelor Serviciului de Informaţii şi Protecţie Anticorupţie din cadrul Ministerului Justiţiei”, s-a spus în programul de Guvernare din 2000 al premierului Năstase.

România a fost, probabil, unica ţară declarată stat de drept care, în mod asumat, a “garantat” un proces echitabil în justiţie nu prin asigurarea unei independenţe reale a judecătorilor, ci prin acţiunea subversivă şi acoperită a serviciilor secrete. Este fără precedent, într-o ţară democratică, “garantarea caracterului echitabil al actului de justiţie” de către un serviciu secret de informaţii.

Perpetuarea acestor practici şi mentalităţi de sorginte stalinistă au continuat, sub diverse forme până la celebrul “câmp tactic” din justiţie, şi în anii ce au urmat Guvernului Năstase, motiv pentru care trebuie să înceteze. Nu ne mai putem permite ca justiţia din România să funcţioneze sub spectrul serviciilor secrete, aşa cum era şi în comunism, iar modul în care veţi gestiona problema arhivei SIPA va fi semnalul pe care-l daţi întregii lumi dacă vă rupeţi de trecut sau îl restauraţi.

Reamintim că SIPA a fost un serviciu secret înfiinţat în 1991, condus, din 2001, de generali din fosta Securitate comunistă, unii dintre ei deconspiraţi că au făcut poliţie politică. De asemenea, serviciul avea în componenţă ofiţeri care proveneau din fosta Securitate comunistă.

Creat iniţial cu scopul de a preveni corupţia din justiţie, SIPA a ajuns să urmărească magistraţi şi oameni politici folosind metode şi practici ale fostei Securităţi comuniste, cum ar fi strângerea de materiale şi informaţii pentru şantaj.

În 2004, în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a arătat că există pericolul ca informaţiile adunate de SIPA să fi fost folosite pentru a şantaja magistraţii şi a influenţa actul de justiţie, motiv pentru care s-a luat considerare desfiinţarea acestui serviciu secret.

Acţiunea ministrului justiţiei Tudorel Toader are ca efect legitimarea, în 2017, şi a acelui tip de poliţie politică, dat fiind că transmiterea acelor informaţii către alte structuri se va face fără a fi foarte clar care va fi filtrul folosit de noua comisie pentru trierea acestora.

Referitor la arhiva SIPA, atât UNJR cât şi AMR au solicitat de ani de zile clarificarea situaţiei acesteia, după cum am arătat în repetate rânduri.

Materialele de presă şi documentele făcute publice în această perioadă demonstrează că, din 2006 până în prezent, am avut parte de o lungă acţiune de dezinformare şi manipulare a opiniei publice cu privire la această arhivă.

În loc să fi arătat bună-credinţă, aşa cum a spus iniţial, ministrul justiţiei Tudorel Toader arată, prin această acţiune, că ignoră cu totul serioasele probleme legitime ridicate de magistraţi cu privire la arhiva SIPA, alegând o soluţie ce pare focusată pe preluarea controlului politic asupra conţinutului acestei arhive.

O altă problemă extrem de importantă privind arhiva SIPA a reieşit din afirmaţiile publice ale fostului ministru al justiţiei Monica Macovei, care a arătat că au existat procurori şi/sau judecători care au fost colaboratori, informatori sau chiar agenţi acoperiţi ai SIPA. Pentru însănătoşirea sistemului judiciar trebuie să ştim numele acestora.

Vă amintim că România nu a avut o lege a lustraţiei, astfel că foşti agenţi şi ofiţeri acoperiţi ai fostei Securităţi comuniste au continuat să activeze în justiţie şi după căderea comunismului. Continuarea folosirii acestui tip de informatori în rândul magistraţilor, inclusiv în perioada de tranziţie, trebuie obligatoriu lămurită. Acţiunea ministrului Tudorel Toader nu oferă nici o soluţie şi, implicit, nici o garanţie pentru deconspirarea acestora.

Nu în ultimul rând, faptul că această hotărâre de Guvern ar “desecretiza” arhiva SIPA este contrazis de însăşi afirmaţiile ministrului justiţiei. Acesta a lăsat să se înţeleagă, în conferinţa de presă din data de 31 mai 2017, că documentele din arhivă vor fi “desecretizate” astfel încât publicul să aibă acces la ele.

Suntem convinşi că o persoană cu pregătirea domniei sale nu putea face confuzie între “desecretizare” şi “declasificare”. După eliminarea de la publicare a informaţiilor private, la care vor putea avea acces numai persoanele în cauză, precum şi a informaţiilor clasificate, care prin lege sunt exceptate de la accesul liber al publicului, singurele “informaţii de interes public din arhivă SIPA” la care publicul va avea acces vor fi eventualele foi albe din dosare.

Pe scurt, acţiunea ministrului justiţiei Tudorel Toader nu doar că nu oferă nici o garanţie privind lămurirea problemelor legate de acţiunile şi răspunderea comisiilor de inventariere ale arhivei SIPA, dar prin modul său de acţiune, lipsit de transparenţă, a renăscut suspiciunile că Guvernul şi majoritatea parlamentară care îl susţine doresc să folosească arhiva pentru şantajarea magistraţilor.

SIPA este o “pată neagră” pe justiţia din România post-comunistă, care trebuie lămurită în mod complet, pe deplin transparent, această condiţie fiind obligatorie pentru credibilitatea acţiunii asumate de Guvernul pe care-l conduceţi.

Reiterăm, în concluzie, solicitarea să reveniţi asupra acestei Hotărâri de Guvern, pentru toate motivele expuse mai sus. Menţionăm că vom face uz de toate mijloacele democratice pentru a ne asigura că nimeni, fie oameni politici, partide ori servicii secrete, nu va folosi această arhivă în interese personale sau de grup pentru şantajarea magistraţilor sau răspândirea de suspiciuni de acest tip.