Hârtia, o invenţie majoră pentru oameni

Una dintre invenţiile ce au contribuit la evoluţia omenirii este hârtia, aceasta făcând posibilă transmiterea de informaţii şi cunoştinţe. Descoperirea şi fabricarea hârtiei a fost elaborată şi costisitoare. Ca suport de scriere, pentru prima dată a fost folosit „papirusul”, inventat de egipteni cu 5.000 de ani în urmă, apoi ”pergamentul” din piele de miel, viţel sau capră.

Unde a fost inventată hârtia

Hârtia a fost inventată în China în anul 105, când scrisul se realiza pe fibre de cânepă sau mătase: acestea sunt atestate de o cronică din timpul dinastiei Han. Un eunuc pe nume Cai Lun observând că materialele nu erau potrivite pentru manuscrise, s-a orientat spre scoarţa copacilor şi cânepă şi a prezentat împăratului un nou sistem de transformare a acestor materiale într-o nouă suprafaţă ce era hârtia. Fabricarea în cantităţi mari are loc sub domnia împăratului Hedi în secolul I. Aceasta era o hârtie de calitate bună pentru scriere.

Părintele hârtiei este considerat Cai Lu, care a trăit între anii 50 şi 121 în provincia chineză Guiyang. Acesta a cercetat şi a îmbunătăţit permanent sistemul de fabricaţie în mai multe rânduri. Tehnicile s-au îmbunătăţit, s-au perfecţionat, iar produsul a fost răspândit în Coreea, Vietnam şi Japonia, unde au existat documente scrise pe hârtie din anul 550.

Evoluţia hârtiei

Arabii au aflat de produs în secolul al VIII-lea, ei fiind distribuitori începând cu anul 751, după ce, într-o luptă, au capturat o expediţie chineză în care se aflau şi producători de hârtie. Această expediţie mergea la Samarkand, un oraş care de mai bine de un secol a avut monopolul fabricării hârtiei şi a fost centrul vieţii culturale din Asia musulmană. Arabii au mutat fabricile de hârtie cu personal chinez la Bagdad, apoi la Damasc şi Cairo.

Spania este prima ţară din Occident care a cunoscut hârtia, iar prima fabrică de hârtie a fost înfiinţată la Valencia în anul 1150.

În Italia hârtia a ajuns în secolul al XIII-lea, iar un secol mai târziu în Toscana. Fabrici similare au apărut în anul 1390 în Alcoy şi Alicante din Spania.

În Anglia a fost cunoscută cam în secolul al XVI-lea, când Elisabeta I a dat o licenţă de bijutier pentru a instala o fabrică de hârtie.

Germania a început să fabrice hârtie cu ajutorul italienilor, reuşind să aducă multe îmbunătăţiri procesului de producţie şi calităţii produsului. În 1453 Johannes Gutenberg a inventat tiparul mobil, iar cărţile, care erau doar pentru anumite clase, devin acum accesibile oamenilor de rând. S-a mărit volumul materialului tipărit cât şi cerea de hârtie. După descoperirea clorului în 1774, s-au obţinut coli de hârtie imaculate şi în felul acesta se năştea hârtia modernă, tehnologia de producţie rămânând neschimbate timp de peste 150 de ani.

În Mexic, prima fabrică de hârtie a fost construită în 1680, după care americanul William Rittenhouse a înfiinţat prima fabrică în America de Nord, Philadelphia, în anul 1690.

Tehnologia de fabricaţie s-a tot schimbat cu timpul, iar în 1799 Nicolas Robert, angajat la o librărie din Paris, a înregistrat o nouă procedură de obţinere, după cum arată în brevetul său: ”Sistemul patentat este folosit pentru fabricarea unei hârtii extraordinare, cu o lungime de 12 - 15 metri, fără ajutorul lucrătorilor, ci doar cu mijloace mecanice”. A fost un progres cu adevărat considerabil.

În România, primele fabrici s-au construit în 1539 la Sibiu şi în 1546 la Braşov, iar primul act oficial scris pe hârtie datează din 1406, când Mircea cel Bătrân l-a dat Mănăstirii Tismana. În Ţara Românească hârtia s-a fabricat la Câmpulung în 1643 şi la Călimăneşti din 1646.

Primele fabrici mari de hârtie în România s-au deschis în secolul al XIX-lea la Buşteni în anul 1882 şi la Bacău în 1886. Tehnologiile de fabricare a hârtiei au continuat să evolueze, contribuind la dezvoltarea industriei, transmiterea cunoştinţelor şi ambalarea produselor de larg consum.

De atunci s-au tot făcut îmbunătăţiri, astfel că în 1985 a fost inventată hârtia rezistentă la fotocopii - o realizare a unei firme canadiene, care i-a dat numele de Nocopi.

Cu toate că materialele profesionale sunt create acum pe computer, tabletă sau telefon, hârtia este necesară nu numai pentru cărţi şi alte publicaţii, ci şi pentru a ne pune însemnările şi gândurile pe agende, post-it-uri şi jurnale, este chiar un confident al nostru.