Canabisul, fumat sau ingerat, asociat cu afectarea vaselor de sânge similară celei cauzate de tutun

Fumatul de marijuana pe termen lung şi consumul de produse comestibile cu THC pot afecta vasele sanguine la fel de mult ca tutunul, sugerează un nou studiu. Consumatorii de canabis ar putea fi expuşi unui risc crescut de boli cardiace, chiar dacă sunt sănătoşi în rest, arată cercetarea.

Atât fumatul, cât şi consumul de canabis au determinat funcţionarea ineficientă a pereţilor vaselor de sânge, chiar şi la adulţi sănătoşi care nu au consumat niciodată tutun, au descoperit cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF).

„Vasele de sânge nu par să facă diferenţa între fumul de tutun şi cel de canabis”, a declarat pentru The Epoch Times autorul studiului, Matthew L. Springer, profesor de medicină la Institutul de Cercetări Cardiovasculare al UCSF. Cercetarea arată că funcţia vaselor de sânge la consumatorii de canabis era „foarte similară” cu cea a fumătorilor de tutun din studiile anterioare, a menţionat el.

Metode diferite, aceleaşi daune

Pentru cei aproximativ 17,7 milioane de americani care consumă marijuana sub o formă sau alta în fiecare zi, conform datelor unui sondaj, studiul ridică întrebări importante cu privire la riscurile pe termen lung pentru sănătate, care rămân în mare parte necercetate.

Cercetarea, publicată recent în JAMA Cardiology, a urmărit 55 de adulţi sănătoşi cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani, împărţindu-i în trei grupuri: fumători de marijuana, consumatori de THC (tetrahidrocanabinol) comestibil şi neconsumatori. Toţi consumatorii de cannabis au utilizat metoda preferată de cel puţin trei ori pe săptămână mai mult de un an — ceea ce îi încadrează ca utilizatori obişnuiţi, nu ocazionali.

Springer a declarat că au avut un motiv întemeiat pentru numărul relativ mic de participanţi. „Am fost foarte selectivi!”

„Studiul este foarte clar în sensul că grupurile noastre de consumatori de canabis nu au fumat niciodată tutun/vaporizatoare şi tind să evite fumatul pasiv”, a adăugat el. „Fumătorii de marijuana fumează doar marijuana şi nu o vaporizează sau nu consumă THC, iar grupul nostru de consumatori de produse comestibile cu THC evită orice formă de fumat.”

Cercetătorii au măsurat dilatarea mediată de fluxul sanguin, care arată cât de bine se relaxează şi se contractă vasele de sânge. Ambele grupuri de consumatori de canabis au prezentat o funcţie vasculară semnificativ mai slabă decât neconsumatorii, consumul mai intens fiind asociat cu leziuni mai grave.

Fumat sau consumat: acelaşi efect, dar din motive diferite

Deşi fumatul de marijuana şi consumul de produse comestibile au afectat vasele de sânge, cercetătorii au observat că probabil o fac din motive diferite.

Fumătorii de marijuana au prezentat o producţie redusă de oxid nitric, un compus care ajută vasele de sânge să rămână sănătoase. Acest efect nu a fost observat la consumatorii de produse comestibile, deşi vasele lor de sânge au suferit leziuni vasculare similare.
Alte măsuri ale sănătăţii vaselor de sânge, cum ar fi rigiditatea arterială, nu au diferit între grupuri.

În cazul fumătorilor de canabis, Springer consideră că fumul este vinovatul pentru afectarea vaselor de sânge.

„Fumătorii de tutun au aceleaşi probleme funcţionale, iar în fumul de tutun nu există THC”, a remarcat el. Studii anterioare pe şobolani au arătat că chiar şi fumul de marijuana fără canabinoizi afectează funcţia cardiovasculară.

În cazul consumatorilor de produse comestibile, mecanismul rămâne neclar, deşi leziunile sunt la fel de reale.

Springer a subliniat că, în concluzie, fumatul de marijuana nu pare să prevină efectele nocive ale fumatului de tutun asupra vaselor de sânge, la fel cum nici consumul frecvent de produse comestibile cu THC nu are acest efect. El a menţionat că studiul are unele limitări, inclusiv variabilitatea tulpinilor de canabis şi consumul declarat de către participanţi, care ar putea afecta rezultatele.

„Este un studiu relativ mic”, a spus Springer. „Cu toate acestea, diferenţele dintre grupuri sunt clare, iar statisticile sunt solide şi arată că rezultatele noastre au un nivel ridicat de încredere.”

Implicaţii pentru politicile publice

Rezultatele studiului vin în contextul legalizării canabisului la nivel naţional, ridicând întrebări cu privire la mesajele de sănătate publică şi reglementare.

Studiul contribuie la un număr tot mai mare de dovezi care leagă consumul excesiv de canabis de efecte cardiovasculare adverse, potrivit dr. Ryan Sultan, profesor asistent de psihiatrie clinică la Columbia University Irving Medical Center, care studiază şi tratează tulburările legate de consumul de canabis şi nu a participat la studiu.

„La fel ca în cazul cercetărilor timpurii privind tutunul, astfel de descoperiri epidemiologice ar putea susţine o reglementare mai precaută a canabisului, în special în ceea ce priveşte etichetarea, mesajele de sănătate publică şi restricţiile privind produsele cu potenţă ridicată sau inhalabile”, a declarat el pentru The Epoch Times.

El a comparat situaţia cu cercetările timpurii privind tutunul, menţionând că astfel de descoperiri au dus, în trecut, la etichete de avertizare, restricţii privind fumatul în public şi o supraveghere sporită a sănătăţii.

Liderii industriei canabisului pun la îndoială scopul şi implicaţiile studiului.

Avis Bulbulyan, directorul general al SIVA Enterprises, o companie naţională care deţine acţiuni în industria canabisului, a calificat eşantionul de 55 de persoane ca fiind inadecvat pentru a trage concluzii medicale. El a susţinut că, având în vedere că studiul a inclus mai puţin de 20 de fumători de canabis, rezultatele nu ar trebui să influenţeze deciziile politice.