Utilizarea roboţilor AI precum ChatGPT poate provoca declin cognitiv [Studiu]

Un studiu recent arată că utilizarea ChatGPT ar putea duce la „o scădere probabilă” a abilităţilor de învăţare şi la internalizarea unor perspective „superficiale sau părtinitoare”, informează Euronews.

Concret, cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA, au descoperit că folosirea ChatGPT, dezvoltat de OpenAI, poate conduce la declin cognitiv.

În cadrul studiului, realizat la laboratorul Media al MIT, participanţii au fost împărţiţi în trei grupuri. Fiecare grup a fost rugat să scrie eseuri folosind exclusiv ChatGPT, un motor de căutare sau fără niciun instrument tehnologic.

În timpul redactării, participanţilor li s-au efectuat scanări cerebrale prin electroencefalogramă (EEG). Ulterior, eseurile au fost evaluate atât de oameni, cât şi cu ajutorul unor instrumente de inteligenţă artificială.

Rezultatele au arătat că grupul care a utilizat doar ChatGPT a prezentat cea mai redusă activare neurală în anumite zone ale creierului şi a avut dificultăţi în a-şi aminti sau recunoaşte propriile texte. În schimb, grupul care a scris fără ajutor tehnologic a fost cel mai angajat, demonstrând o implicare cognitivă şi o retenţie a memoriei superioare.

O a doua sesiune a fost organizată în care grupul ce folosise ChatGPT a trebuit să scrie fără asistenţă. În această etapă, aceştia au avut performanţe mai slabe decât colegii lor, producând texte „părtinitoare şi superficiale”.

Studiul a relevat că utilizarea repetată a GPT poate genera o „datorie cognitivă”, reducând performanţa pe termen lung în gândirea independentă.

Pe termen lung, persoanele afectate de această datorie cognitivă pot deveni mai vulnerabile la „scăderea capacităţii de investigare critică, la manipulare şi la diminuarea creativităţii”, precum şi la o „scădere probabilă” a abilităţilor de învăţare.

„Atunci când participanţii reproduc sugestii fără a le evalua corectitudinea sau relevanţa, ei renunţă la proprietatea asupra ideilor şi riscă să internalizeze perspective superficiale sau părtinitoare”, se arată în studiu.

De asemenea, participanţii care au scris toate eseurile doar cu mintea au raportat un nivel mai ridicat de satisfacţie şi o conectivitate cerebrală mai puternică comparativ cu celelalte grupuri.

Cei din grupurile care au folosit instrumente tehnologice s-au simţit mai puţin conectaţi la textele lor şi nu au putut reda o citare din eseurile proprii la solicitarea cercetătorilor.

Autorii recomandă realizarea unor studii suplimentare pentru a înţelege impactul oricărui instrument AI asupra creierului „înainte ca modelele mari de limbaj să fie considerate în mod cert benefice pentru oameni”.