Furtuni solare. Evenimentul Carrington. Care ar putea fi consecinţele unui asemenea eveniment astăzi

În 1859, cea mai mare şi cea mai puternică furtună solară înregistrată vreodată – cunoscută sub numele de Evenimentul Carrington sau Flacăra Carrington, în onoarea astronomului britanic Richard Carrington care a observat-o – a fost detectată de Observatorul Colaba din India. Această furtună solară a permis observarea aurorelor la latitudini la fel de joase precum cea a Madridului sau a Mării Caraibelor. Totuşi, furtuna a cauzat pene de curent şi incendii la instalaţiile telegrafice din întreaga Europa şi din America de Nord.

De atunci, furtunile geomagnetice cauzate de Soare prezintă o ameninţare serioasă pentru o societate care este tot mai dependentă de tehnologie, pe lângă ameninţările serioase la reţelele de curent electric şi de comunicaţii. Pentru a evita acest risc, savanţii au încercat să găsească diverse metode care ar putea ajuta la analizarea şi prezicerea acestui fenomen.

Majoritatea oamenilor nu au nicio idee că Pământul abia a scăpat să nu fie afectat de furtuni geomagnetice (EMP) declanşate de explozii solare în 2012, 2013 şi 2014. Dacă vreuna dintre acele furtuni ne-ar fi lovit direct, rezultatul ar fi fost catastrofal. Transformatoarele electrice ar fi luat foc, reţelele de curent electric ar fi căzut şi o mare parte din tehnologia noastră ar fi fost distrusă. În esenţă, viaţa aşa cum o ştim ar fi încetat să existe – cel puţin pentru o perioadă de timp. Aceste tipuri de furtuni solare au lovit Pământul de multe ori înainte şi experţii ne spun că acest lucru este inevitabil să se întâmple din nou.

Dacă s-ar întâmpla acum un astfel de Eveniment Carrington, atunci ar fi un coşmar total şi de neînchipuit. Un studiu realizat de compania londoneză Lloyd’s a concluzionat că, în cazul unui astfel de eveniment, economia globală ar primi o lovitură în valoare de 2.600.000.000.000 de dolari şi că ar fi nevoie de cel puţin un deceniu pentru a se acoperi pagubele. Din păcate, savanţii insistă că acest lucru se va întâmpla la un moment dat. Singura întrebare este când.

În 2014, Pământul a fost foarte aproape să fie lovit de o furtună solară masivă, un “impuls electromagnetic (EMP)” atât de mare încât ar fi scos din funcţiune autovehicule, reţele electrice, iphone-uri pe cuprinsul Statelor Unite şi în alte părţi ale lumii.

“Lumea a scăpat de o catastrofă EMP”, a declarat Henry Cooper, care a condus negocierile pentru arme strategice cu Uniunea Sovietică sub preşedintele american Ronald Reagan şi care în prezent conduce grupul High Frontier.

Efectele unui impuls electromagnetic pot varia de la o mică neplăcere până la un eveniment care ar putea ucide o civilizaţie. Depinde doar de cât de puternic este acesta. Dar în cel mai rău scenariu, am putea înfrunta o situaţie în care reţelele noastre de electricitate ar fi distruse, nu ar mai exista căldură în locuinţe, telefoanele mobile, calculatoarele şi Internetul nu ar funcţiona, nu s-ar mai înregistra tranzacţii bancare, nimeni nu şi-ar mai putea folosi cărţile de credit, spitalele nu ar fi capabile să funcţioneze, nimeni nu ar mai pompa benzina şi supermarketurile nu ar mai putea opera datorită lipsei curentului electric. Practic, am fi martori la prăbuşirea totală a economiei.

Primele 24 până la 48 de ore în cazul unui astfel de eveniment ar duce la confuzie în rândul populaţiei, în condiţiile în care televiziunile, radioul şi reţelele de telefonie mobilă nu ar funcţiona.

În câteva zile, după ce oamenii ar realiza că energia electrică nu îşi va reveni şi după ce rafturile magazinelor alimentare ar începe să fie golite, întregul sistem ar începe să fie cuprins de haos.