Agenţia pentru Protecţia Mediului cere interzicerea pulverizării antibioticelor pe culturile alimentare din SUA
O nouă petiţie legală depusă de peste 10 grupuri pentru sănătate publică şi lucrători agricoli cere ca EPA să nu mai permită fermelor din SUA să pulverizeze antibiotice pe culturile alimentare, deoarece acestea ar putea favoriza dezvoltarea superbacteriilor şi îmbolnăvesc lucrătorii agricoli.
Industria agricolă pulverizează anual aproximativ 8 milioane de livre de pesticide antibiotice şi antifungice pe culturile alimentare din SUA, multe dintre acestea fiind interzise în alte ţări.
Abuzul de antibiotice – esenţiale în tratarea bolilor umane – ca pesticide pentru fructe şi legume reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii publice, deoarece poate duce la bacterii rezistente la antibiotice. În mod similar, folosirea excesivă a pesticidelor antifungice poate duce la infecţii fungice care sunt mai dificil de tratat cu medicamentele disponibile în prezent, spun grupurile.
„În fiecare an, americanii sunt expuşi unui risc tot mai mare din cauza bacteriilor şi bolilor periculoase, pentru că medicamente destinate oamenilor sunt pulverizate pe culturi.
Acest tip de imprudenţă şi suferinţă prevenibilă apare atunci când industria are un control total asupra procesului EPA de aprobare a pesticidelor”, a declarat Nathan Donley, director de ştiinţe ale sănătăţii de mediu la Center for Biological Diversity, potrivit The Guardian.
Infecţiile rezistente la antibiotice îmbolnăvesc aproximativ 2,8 milioane de persoane şi provoacă circa 35.000 de decese anual, estimează Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention / CDC). CDC a legat „antibioticele importante din punct de vedere medical”, pe care EPA le-a aprobat pentru utilizare ca pesticide pe culturi, de rezistenţa bacteriană, de un risc crescut de infecţii stafilococice şi de un risc crescut de MRSA.
Documente obţinute de Center for Biological Diversity printr-o cerere FOIA arată că un studiu CDC din 2017 a ridicat îngrijorări cu privire la riscurile extinderii utilizării antibioticelor pe culturile de citrice.
„Utilizarea antibioticelor ca pesticide poate favoriza supravieţuirea şi răspândirea bacteriilor rezistente la antimicrobiene prezente în mediu”, a scris agenţia.
Între timp, consumul de reziduuri de antibiotice de pe alimente poate, de asemenea, perturba microbiomul intestinal uman şi creşte riscul de boli cronice. Substanţele poluează, de asemenea, sursele de apă potabilă şi se crede că dăunează polenizatorilor. Adesea, lucrătorii agricoli cu venituri mici şi de origine latino sunt cei mai expuşi riscurilor.
Fermierii pulverizează antibiotice pentru că acestea ucid bacteriile care pot deteriora sau distruge culturile.
Printre cele mai utilizate pesticide antibiotice se numără streptomicina, folosită frecvent şi în tratarea bolilor la oameni. US Geological Survey estimează că până la 56,7 tone au fost pulverizate într-un singur an pe culturile din SUA.
Petiţia este depusă în contextul în care EPA se confruntă cu presiuni pentru a extinde utilizarea antibioticelor de uz uman, spune Donley. Boala bacteriană a citricelor, cunoscută sub numele de „citrus greening”, transmisă de psila asiatică a citricelor, devastează livezile din Florida.
Donley a recunoscut că industria citricelor se confruntă cu o situaţie „incredibil de înspăimântătoare”, dar a spus că folosirea în continuare a antibioticelor importante pentru medicină pe culturi ar reprezenta un dezastru mai mare pe termen lung.
„Înţeleg disperarea lor, pentru că sunt într-o situaţie critică, dar din punct de vedere societal este absolut evident: aşa ceva nu poate avea loc. Concluzia este că problemele masive create de pulverizarea medicamentelor umane pe culturile alimentare depăşesc cu mult problemele agricole”, a spus Donley.
El a spus că există măsuri simple de management agricol care ar trebui încercate mai întâi, cum ar fi plantarea culturilor la distanţe mai mari, dezvoltarea unor soiuri de plante mai rezistente la boli şi identificarea rapidă şi îndepărtarea pomilor bolnavi pentru a preveni răspândirea bolilor.
Petiţia acordă EPA aproximativ cinci ani pentru a răspunde. Cu câţiva ani în urmă, agenţia a interzis clorpirifosul ca răspuns la o petiţie similară, dar un judecător a anulat interdicţia EPA.
Agenţia poate adopta o interdicţie sau trebuie să ofere un motiv pentru care nu o va face. EPA sub administraţia Trump era puţin probabil să acţioneze, spune Donley. Dacă nu o va face, fie acum, fie în viitoarea administraţie, grupurile pot da în judecată. Procesul ar putea dura mai mult de un deceniu.
„Jucăm pe termen lung”, a spus Donley.
