Muzica ne poate dezvălui caracterul: studiu

Concert cameral la Salonul de muzică de la Muzeul Naţional George Enescu, cu Duo Cello JAYA (Ella Bokor şi Mircea Marian)
Concert cameral la Salonul de muzică de la Muzeul Naţional George Enescu, cu Duo Cello JAYA (Ella Bokor şi Mircea Marian) (Epoch Times România)

“Spune-mi ce muzică asculţi şi îţi voi spune cine eşti” – se pare că între aceste două lucruri există o legătură directă. Cel puţin aşa susţin oamenii de ştiinţă britanici, care au ajuns la concluzia că preferinţele muzicale ale persoanei îi pot defini caracterul.

Conform rezultatelor acestor cercetări, iubitorii de blues şi jazz, spre exemplu, sunt cel mai adesea creativi, indulgenţi, calmi şi foarte încrezători în propria persoană. Fanii muzicii clasice, potrivit specialiştilor, au aceleaşi trăsături de caracter, doar că sunt mai introvertiţi. Cei pasionaţi de muzică country şi rap sunt harnici, comunicativi, nu le este frică de provocări, nu intră în panică uşor şi în loc să caute mereu vinovatul, preferă să acţioneze, urmărind să obţină beneficii chiar şi din eşecuri. Fanii muzicii rock, metal şi reggae au o stimă de sine de scăzută, sunt nesociabili şi preferă să se relaxeze în loc să muncească.

Cercetătorii au observat de mult timp deja că muzica are un impact semnificativ asupra organismului uman. O asemenea influenţă poate fi benefică sau negativă. Unele vibraţii muzicale pot avea efecte favorabile asupra structurii osoase, glandei tiroide, să stimuleze circulaţia sângelui şi chiar să revigoreze organele interne.

În ultimul timp, psihologii apelează tot mai frecvent la şedinţele de meloterapie, adică la terapia prin muzică. Muzica clasică, de exemplu, este recunoscută drept o metodă bună de relaxare şi de eliminare a stresului. Împotriva iritabilităţii, specialiştii îl recomandă pe Ceaikovski. Muzica lui Mozart şi Chopin este eficientă în caz de oboseală. Simfonia lui Mendelssohn şi Rahmaninov reglează tensiunea arterială, iar muzica lui Beethoven diminuează epuizarea nervoasă.

Ca să eliminăm stresul, specialiştii ne sfătuiesc nu doar să ascultăm muzică, ci şi să fredonăm melodii sau, după posibilitate, chiar să cântăm la instrumente muzicale.

În ziua de azi, terapia prin muzică este utilizată pe larg în spitale, în special în cazurile de reabilitare a pacienţilor după accidente şi intervenţii chirurgicale.

Cercetătorii americani au examinat rezultatele meloterapiei, constatând că ascultarea muzicii clasice de anumite tonalităţi grăbeşte procesele de recuperare a unor organe şi sisteme de organe interne.

Muzica la pian armonizează starea psihologică, normalizează funcţia rinichilor şi a vezicii urinare. Sunetul orgii stimulează activitatea creierului. Vibraţiile sonore produse de instrumentele muzicale cu coarde (harpa, chitara, vioara, violoncelul etc.) pot regla sistemul cardiovascular. Melodiile create de aceste instrumente trezesc bunăvoinţa şi dorinţa de a face sacrificii. Muzica produsă de instrumentele de suflat ridică moralul şi dezvoltă optimism.