Stephen Hawking vede umanitatea trăind pe lună în următorii 50 de ani

Dacă în urmă cu doar câteva zeci de ani se afirma că secolul 21 va fi mistic sau nu va fi deloc, la 14 ani după ce am intrat în noul veac, cunoscutul astrofizician Stephen Hawking declară că acest secol fie va fi o eră spaţială, fie umanitatea riscă să nu mai fie deloc.

Dacă vrem să supravieţuim secolelor următoare, atunci specia umană trebuie să se pregătească să călătorească în întunecimea cosmosului, pentru a coloniza noi lumi, avertizează Hawking. Peste 50 de ani oameni vor trăi pe lună, iar în anul 2100 şi planeta Marte va fi populată de pământeni, a mai afirmat omul de ştiinţă.

Umanitatea este în pericol să piară, crede Hawking, deorece Terra, care are resurse finite, va deveni suprapopulată şi nu va reuşi să susţină un număr prea mare de locuitori. În consecinţă, pentru a se apăra de extincţie, umanitatea trebuie să aibă "un plan" B, acela fiind colonizarea altor planete, afirmă profesorul Hawking.

Hawking, cel care l-a contrazis pe Newton, afirmând că universul a fost creat de legea gravitaţiei, nu de Dumnezeu, vede viitorul omenirii posibil doar dacă umanitatea porneşte în "bezna" spaţiului, deschizând calea Erei Spaţiale pentru om.

"Dacă vrem ca specia noastră să supravieţuiască în următorii 100 de ani, să nu mai vorbim de următoarea mie de ani, este absolut necesar să călătorim în întunecimea spaţiului pentru a coloniza lumi dincolo de cosmos. Dacă vom urma această cale (a colonizării spaţiale), nu am nici un dubiu că acest secol va rămâne în istoria umanităţii, ca adevărata Eră Spaţială", a declarat astrofizicianul.

Hawking a făcut aceste afirmaţii în cadrul emisiunii "Live from Space: Lap of the Planet", difuzată de postul Channel 4, în cadrul căreia astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au apărut în direct, de pe orbită.

Emisiunea le-a prezentat telespectatorilor britanici viaţa de zi cu zi a astronauţilor de la bordul ISS şi a prezentat numeroase imagini spectaculoase cu planeta noastră, realizate de pe ISS, care efectuează un ocol complet al Pământului în doar 90 de minute.

După Soare şi Lună, ISS este cel mai luminos obiect de pe cer, şi în nopţile senine poate fi văzut cu ochiul liber de pe Pământ.

Revenind la Stephen Hawking, astrofizicianul este cunoscut ca omul care, după ce a încercat să înţeleagă cum gândeşte Dumnezeu, a ajuns la bătrâneţe - Hawking are acum 72 de ani - să nege "necesitatea" unui Creator. "Nimeni nu poate demonstra că Dumnezeu există, însă ştiinţa a demonstrat că Dumnezeu nu este necesar" pretinde astrofizicianul, care este imobilizat de ani de zile într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.

Hawking, diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă la vârsta de 21 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din lume, fiind recunoscut pentru lucrările sale în domeniul găurilor negre şi îndeosebi pentru cartea sa "Scurtă istorie a timpului", devenită un bestseller internaţional la scurt timp după ce a fost publicată, în 1988.

În cartea care l-a consacrat ca şi cosmolog, Hawking încearcă să înţeleagă "mintea lui Dumnezeu": "Dacă descoperim o teorie completă, va fi triumful suprem al raţiunii umane, pentru că atunci vom ajunge să cunoaştem ", afirma Hawking în 1988, concluzionând că universul nu are nicio limită în spaţiu, nu are nici început şi nici sfârşit în timp.

Două decenii mai târziu, în 2010, astrofizicianul a publicat "The Grand Design", carte în care neagă necesitatea unui Creator. Cartea, scrisă împreună cu fizicianul american Leonard Mlodinow, statuează că universul a luat naştere datorită acţiunii spontane şi inevitabile a legilor fizicii, iar Divinitatea nu a avut niciun rol în acest proces.

Ironic sau nu, înainte să fie considerat prea bolnav pentru a mai lucra, Hawking a ocupat funcţia de şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, care credea că universul n-ar fi putut apărea decât plămădit de un Creator.