Fost savant pro-OMG vorbeşte despre pericolele reale ale alimentelor modificate genetic

M-am pensionat în urmă cu 10 ani după o lungă carieră de cercetător pentru Agriculture Canada. Am fost plătit şi însărcinat de institutul meu să discut cu grupurile publice şi să le liniştesc în privinţa faptului că alimentele şi culturile modificate genetic sunt de fapt sigure. Totuşi, există o cantitate tot mai mare de studii – realizate în special în Europa, Rusia şi alte ţări – care au arătat că dietele care conţin porumb sau soia modificate au cauzat probleme serioase de sănătate la şoarecii şi şobolanii de laborator.

Nu stiu dacă am avut o pasiune pentru acele lucruri, dar am fost informat. Am apărat tabăra dezvoltării tehnologice, a ştiinţei şi progresului. Totuşi, în ultimii 10 ani mi-am schimbat poziţia. Am început să acord atenţie fluxului de studii publicate care vin din Europa – unele dintre ele fiind realizate de laboratoare prestigioase şi publicate în jurnale de ştiinţă prestigioase – şi care au analizat impactul şi siguranţa alimentelor modificate genetic.

Resping afirmaţiile companiilor biotehnologice conform cărora recoltele OMG ar fi mai eficiente, că ar necesita mai puţine pesticide, că n-ar avea niciun impact asupra mediului şi, bineînţeles, că ar fi sigure pentru consum.

Există un anumit număr de studii ştiinţifice realizate pentru Monsanto de către universităţi în SUA, Canada şi în alte ţări. Majoritatea acestor studii se concentrează pe performanţa de pe teren a culturilor modificate genetic şi, bineînţeles, ajung la concluzia că organismele modificate genetic (OMG) sunt sigure pentru mediu şi prin urmare sigure pentru consum.

Fiecare persoană ar trebui să fie încurajată să ia propriile decizii în privinţa siguranţei alimentare, pe baza unor dovezi ştiinţifice şi a unei alegeri personale, şi nu pe baza emoţiilor sau a opiniilor personale ale altor persoane.

Ar trebui cu toţii să luăm în serios aceste studii şi să cerem agenţiilor guvernamentale să le repete şi să nu se bazeze pe studii plătite de companiile de biotehnologie.

În Canada sau SUA nu s-au realizat studii pe termen lung în privinţa consumului de alimente modificate care să demonstreze că porumbul şi soia modificate genetic sunt sigure. Tot ce avem sunt studii ştiinţifice care vin din Europa, ce arată că şobolanii hrăniţi cu alimente modificate au murit prematur.

Aceste studii arată că proteinele produse de plantele modificate genetic sunt diferite de ceea ce ar trebui să fie. Inserarea unei gene într-un genom poate avea ca rezultat, şi de obicei are, proteine alterate. Literatura ştiinţifică este plină de studii care arată că porumbul şi soia modificate conţin proteine toxice sau alergene.

Modificarea genetică se face de 40 de ani şi se bazează pe modelul o genă – o proteină, propus acum 70 de ani, care susţine că fiecare genă codifică o singură proteină. Proiectul Human Genome finalizat în 2002 a arătat că această ipoteză este greşită.

Întreaga paradigmă a tehnologiei de inginerie genetică se bazează pe o înţelegere greşită. Toţi savanţii învaţă acum că fiecare genă poate oferi mai mult decât o singură proteină şi că, introducerea unei gene într-o plantă creează, în cele din urmă, proteine alterate. Unele dintre aceste proteine sunt în mod evident alergene sau toxice.

Am conceput un răspuns la scrisoarea lui Paul Horgen către Comox Valley Environmental Council. Este dorinţa mea ca scrisoarea să devină virală, pentru a informa un număr cât mai mare de oameni într-un timp cât mai scurt. Nu am nicio preferinţă în privinţa mass mediei. De asemenea, acest răspuns poate fi folosit ca o notă informativă pentru consilierii de la AVICC sau din alte locuri. Vă mulţumesc pentru ajutor.

Thierry Vrain
Innisfree Farm

Vă îndrum spre o colecţie veche de câţiva ani (iunie 2012) ce cuprinde peste 500 de rapoarte guvernamentale şi articole ştiinţifice publicate în reviste renumite, unele dintre ele având cea mai înaltă recunoaştere din lume. Reviste precum The Lancet în domeniul medical, sau Advances in Food and Nutrition Research, Biotechnology, Scandinavian Journal of Immunology, European Journal of Histochemistry sau Journal of Proteome Research, şi altele. Această colecţie a fost realizată de un genetician din Londra şi de un jurnalist de investigaţie, care au rezumat esenţa acelor publicaţii pentru a fi prezentate publicului general.

“GMO Myths and Truths” – o analiză, bazată pe dovezi, a afirmaţiilor făcute în privinţa siguranţei şi eficienţei culturilor modificate genetic. Un raport de 120 de pagini, ce poate fi descărcat gratuit de la Earth Open Source. “GMO Myths and Truths” contestă afirmaţiile făcute de industria de biotech conform cărora culturile modificate genetic (CMG) sunt mai rentabile şi mai hrănitoare, nu necesită atât de multe pesticide, nu au niciun impact asupra mediului înconjurător şi sunt perfecte pentru consum.

Poluarea genetică este atât de răspândită în America de Nord şi de Sud încât terenurile agricultorilor ce promovează culturile convenţionale şi organice sunt în mod regulat contaminate cu polen modificat genetic şi îşi pierd certificatele pentru produse naturale. Piaţa de export pentru in şi ulei de rapiţă din Canada spre Europa (în valoare de câteva sute de milioane de dolari) a fost pierdută recent datorită poluării genetice. Aparent, peste 50% dintre câmpurile din SUA sunt acum infestate şi producătorii trebuie să folosească alte ierbicide toxice precum 2-4 D. Multe zone din Ontario şi Alberta sunt acum infestate. Transgenele sunt de asemenea transferate la bacteriile din sol. Un studiu chinez publicat anul trecut arată că o transgenă rezistentă la ampicilină a fost transferată de la CMG-urile locale la bacteriile din sol, care în cele din urmă au ajuns în râuri. Transgenele sunt de asemenea transferate la oameni. Voluntarii care au consumat boabe de soia modificată genetic, au avut de suferit modificarea florei lor bacteriane - şi ca urmare o rezistenţă la antibiotice.

Este vorba despre poluarea genetică dusă la extrem, în special când rezistenţa la antibiotice devine rapid un risc global şi serios pentru sănătate. Pot doar presupune că American Medical Association va recunoaşte în curând că a luat o decizie pe baza unei informări greşite.

În 2009, American Academy of Environmental Medicine (AAEM) a cerut un moratoriu asupra alimentelor modificate genetic, etichetarea lor şi efectuarea de teste în privinţa siguranţei pentru consumul lor. Evaluarea făcută de AAEM asupra literaturii disponibile la acea vreme a susţinut că animalele prezintă serioase riscuri pentru sănătate asociate cu consumul de alimente modificate genetic, inclusiv infertilitate, îmbătrânire accelerată, dereglarea sistemului imunitar, dereglarea genelor asociate cu sinteza colesterolului, schimbări în ficat, rinichi, splină şi sistemul gastrointestinal.

Pe de altă parte Monsanto scrie, “Nu este nevoie să testăm siguranţa alimentelor modificate genetic. Cât timp proteina modificată este sigură, alimentele pe baza de CMG-uri sunt în mod substanţial identice şi nu pot prezenta niciun fel de riscuri pentru sănătate”. FDA (US Food and Drug Administration) a renunţat la toate tipurile de teste privind siguranţa acestor culturi în 1996, chiar înainte să aprobe comercializarea lor. Nu este nevoie decât de cercetări voluntare, cu toate acestea FDA nici măcar nu doreşte să vadă rezultatele. Dacă vă aduceţi aminte de anul 1996, anul în care au fost comercializate primele culturi, cercetătorii de la FDA au prezis că acele culturi transgenice vor avea efecte secundare imprevizibile şi greu de detectat, alergeni, toxine, efecte nutritive, boli noi.

Acele informaţii au fost publicate în 2004 în jurnalul Biotechnology.

Stiu prea bine ca în Canada nu se efectuează studii asupra consumului pe termen lung al alimentelor modificate genetic, aşa cum se întâmplă în Europa. Singurul studiu de care stiu că ar proveni din Canada a fost efectuat de Sherbrooke Hospital în 2011, când doctorii au descoperit că 93% dintre femeile însărcinate şi 82% dintre fetuşii testaţi au avut proteină pesticid în sânge. Aceasta este o proteină recunoscută în multele sale forme ca fiind uşor - iar în unele cazuri puternic - alergenă. Nu există nicio informaţie asupra rolului jucat de proteinele alterate, create prin procesul de inserare de transgene în mijlocul unui genom. Dar există multe studii asupra consumului pe termen lung al alimentelor modificate genetic care arată că există probleme grave de sănătate la şoarecii de laborator şi şobolani. Rezultatele primului astfel de studiu pe şobolani de laborator, raportate anul trecut în jurnalul Food and Chemical Toxicology, arată că şobolanii au dezvoltat cancer la sân la mijlocul vieţii, precum şi probleme la rinichi şi ficat. Statistica actuală pe care o citesc arată că nord-americanii consumă în medie pe an 87 de kg de alimente modificate genetic. Aici sunt incluşi şi copiii, presupun.

Un argument pe care îl aud în repetate rânduri este acela că nimeni nu s-a îmbolnăvit sau murit după o masă (sau un trilion de mese începând cu 1996) ce conţine alimente modificate genetic. Nimeni nu se îmbolnăveşte de la fumarea unui pachet de ţigări, de asemenea. Dar fiecare ţigară contează şi nu am ştiut acest lucru în anii 1950 înainte să înceapă valul de epidemii de cancer. Doar că de această dată nu este vorba de puţin fum, ci de întregul sistem alimentar. Interesul corporaţiilor trebuie să fie subordonat interesului publicului şi politica echivalenţei substanţiale ar trebui înlăturată deoarece este în mod clar falsă.

Thierry Vrain fost cercetător pentru Agriculture Canada, promovează în prezent pericolele alimentelor modificate genetic.