Estimare neagră: România datoare în 2026 cu 210 miliarde de euro / Lider PSD, optimist: Avem investiţii istorice
Jurnalistă: Avem date sumbre şi vin pe surse de la guvern. Suntem datori vânduţi în anii ce vin după alegeri. Datoria externă a României va depăşi 60% din PIB până în 2026. Sunt estimări de-a dreptul alarmante care ar trebui să le dea de gândit guvernanţilor parcă prea ocupaţi în aceste zile de alegeri şi mai puţin de mersul ţării. Ne îndreptăm cu paşi repezi spre o prăpastie din care va fi greu să ieşim.
Haideţi să vedem întâi de toate cifrele. Acum, datoria României este de 51,4% din Produsul Intern Brut. Asta înseamnă în lei, de fapt în euro, ca să vedem cifra mai mare, 180 de miliarde de euro. Acum, în mod normal există o lege a responsabilităţii fiscale, ignorată de guvernanţi, dar care impune măsuri de urgenţă şi vorbim de o reducere a cheltuielilor astăzi, nu mâine. Avem acum o estimare care arată că până în 2026, temporar, am putea depăşi 60% din Produsul Intern Brut al ţării. În bani, asta înseamnă încă 30 de miliarde de euro care se adaugă datoriei de acum. Deci, România datoare în 2026 cu 210 miliarde de euro.
Să luăm şi reacţia partidelor politice. Să înţelegem dacă, din informaţiile pe care noi până acum le-am pus cap la cap, sunt informaţii pe surse de asemenea confirmate de către membri ai guvernului, însă nu vorbim de comunicări oficiale. Am discutat şi despre posibilitatea ca anul viitor, sau începând cu anul viitor, TVA de asemenea să crească sau cotele reduse de TVA să fie uniformizate, duse înspre 19%. Dacă vor fi toate la 19% sau vor fi iar diferite cote, aici rămâne de văzut. Ce ştim este că pentru alimentele de bază, pentru medicamente şi pentru lemnele de foc, TVA-ul nu va creşte. Asta pentru anul viitor. Însă, în restul, e un mare semn de întrebare.
De această dată vorbim de deficit. Şi vorbim de datoria publică. Şi de faptul că guvernanţii în acest moment ne transmit că atâta vreme cât sunt investiţii, ei îşi asumă că această datorie publică creşte. Domnule Manole, PSD are de gând să ia măsuri pentru că avem o datorie publică atât de mare, adică să reducă cheltuielile şi asta acum, nu într-un plan mai îndelungat, să ne gândim deja că ajungem la viitorul guvern după alegeri?
Florian Manole (PSD): Depinde şi de cheltuieli. Cheltuielile cu investiţiile nu trebuie reduse, trebuie crescute chiar, pentru că ele sunt utile inclusiv pentru economie. Cel mai simplu şi uşor de explicat şi de înţeles exemplu este cel al investiţiilor din infrastructura rutieră sau feroviară, care generează bunăstare pe termen mediu şi lung în această ţară.
Pe de altă parte, sigur, cheltuielile cu aparatul bugetar trebuie ţinute sub control. Dar şi aici aş spune că este important să facem o distincţie între birocraţi, de exemplu, care înseamnă o categorie de bugetari, şi profesori sau medici, care sunt o altă categorie de bugetari, dar a căror utilitate nu-mi amintesc să o fi contestat vreodată cineva. Şi acolo avem nişte cheltuieli uneori în creştere, cum a fost cu salariile profesorilor, dar sunt nişte creşteri absolut legitime. Dar statul trebuie să facă şi el economii în partea care îl priveşte.
TVA nu creşte anul viitor, a spus-o şi premierul în repetate rânduri, TVA-ul este o taxă care, dacă ar creşte, ar produce şi inflaţie, ceea ce ar adânci problema şi nu se mai întâlneşte.
Jurnalistă: Colegul dvs. Gabriel Zetea a spus că sunt cote reduse de TVA astăzi, care sunt de 5%, 9%, acelea vor fi crescute. Există varianta aceasta pe masă?
Florian Manole: Nu am informaţia asta. Informaţia pe care o am este că nu vom creşte cota de TVA pentru că nu este productiv, inclusiv economic, pentru că generează inflaţie şi atunci guvernul pierde în etapa a doua până la urmă, ceea ce nu ajută pe nimeni.
În ceea ce priveşte datoria publică, România a fost foarte mulţi ani o ţară cu o datorie publică foarte mică. 37%, 39% a fost datoria publică până la sfârşitul 2019, ea a explodat în pandemie, s-a rostogolit de atunci costul cu dobânzile, dar dacă acum avem o datorie publică care a crescut, dar putem să şi punem mâna pe nişte investiţii care se derulează astăzi când vorbim din infrastructură cele mai multe dintre ele, în 2020 nu cred că poate să zică cineva că da, datoria publică a crescut cu 10%, chiar 13% dacă nu mă înşel, dar ce a rămas după anul 2020 şi prima jumătate a lui 2021, unde se vede suma aia foarte mare de bani pe care România i-a împrumutat, i-a împrumutat pentru dezvoltare, dacă da, ar fi o chestiune pozitivă până la urmă, discutabilă, dar pozitivă.
Jurnalistă: Domnule profesor Păun, cât vă convinge această logică până la urmă a Guvernului, câtă vreme investim şi din investiţii creşte această datorie publică, noi putem în această perioadă să încercăm să împărţim în timp reducerea deficitului?
Cristian Păun: Îl aud pe domnul politician spunând că e meritul lor că au crescut investiţiile. Aceste investiţii au fost prevăzute în PNRR, în mare parte dintre ele, şi ele au crescut pentru că erau parte a unui plan de ţară, care s-a stabilit prin 2020-2021 când a apărut PNRR-ul că urmare a pandemiei.
Jurnalistă: Deci astăzi PNRR-ul e cel care forţează Guvernul să facă investiţii. Adică, indiferent cine ar fi la guvernare, tot acelaşi nivel de investiţii am avea.
Cristian Păun: Nu s-a trezit Guvernul peste noapte şi a zis nu mai pot de dragul românilor, vreau să fac nişte investiţii spectaculoase. Cele mai multe investiţii astăzi sunt prin PNRR. Şi acum revin la a doua problemă. Pentru că noi avem întârzieri majore în PNRR, noi nu încasăm banii care să finanţeze în proporţie covârşitoare aceste proiecte de investiţii.
Ne-am trezit că trebuie să plătim facturile constructorilor care construiesc autostrăzi în România. Şi atunci avem o a doua problemă. Am dus pe deficitul României aceste cheltuieli, care în mod normal aveau finanţare, finanţare nerambursabilă, fără dobândă, şi plătim pentru aceste proiecte astăzi angajate prin PNRR dobânzi şi urmează să luăm nişte credite pe care va trebui să le şi rambursăm. Plus că sunt proiecte de investiţii pe care nu le mai facem, nu mai există aceste proiecte, ele erau în PNRR.
Ţin minte că era vorba de nişte spitale şi acum este vorba de metroul de la Cluj, care va trece pe banii bugetului de stat, iese din PNRR şi nu-i acolo. Deci aş vrea să existe această menţiune spusă, pentru că s-a făcut comparaţia între pandemie şi perioada de acum. Consecinţa pandemiei a fost acest PNRR pe care îl vedem acum, dar pentru care, din păcate, nu facem tot posibilul să absorbim bani, pierdem bani, ratăm termene, avem întârzieri majore şi suntem nevoiţi să apelăm la bugetul statului care funcţionează pe deficit şi datorii.
Florian Manole: Cu tot respectul, factual, nu opinii, foarte clar vă spun, de exemplu, investiţiile din programul operaţional regional, care nu au legătură cu PNRR-ul, sunt făcute la un nivel atât de înalt încât s-a suplimentat bugetul, ceea ce n-a mai păţit programul operaţional regional în istoria României.
Doi la mână, vorbiţi despre faptul că există PNRR şi de aia s-au făcut investiţii. Domnule profesor, 34 de ani, România a avut zeci, sute de strategii, de proiecte, de viziuni despre investiţii, inclusiv bugetele acestei ţări au fost făcute cu proiecţii de investiţii foarte clare. Diferenţa dintre acei ani şi ultimii trei ani de zile în ceea ce priveşte cel puţin domeniul transporturilor, este diferenţa dintre teorie şi practică.
Pentru ca una este să scrii pe foaie „vom face o autostradă” şi alta este să faci toate procedurile, să contractezi, să atribui o licitaţie, să intre în execuţie şi să începi să plăteşti facturile. Este foarte mare diferenţă şi faptul că România nu a pus în practică în trei ani de zile acest lucru arată că diferenţa asta nu e uşor de depăşit.
Cristian Păun: Eu zic că vă asumaţi nişte merite care nu există. Şi doi, menţionaţi programul operaţional, strategic, transportul sau ce vreţi dumneavoastră. Noi, pe actuala programare bugetară, care a început de vreo patru ani de zile, nu am încasat niciun euro.
Ceea ce vă lăudaţi dumneavoastră acum este programarea care s-a încheiat în 2020, şi da, unde e normal la patru ani după ce s-a încheiat să ai o absorbţie de 99%. În opinia dvs. e fenomenală, dar părerea mea e că e ruşinos să te lauzi că după patru ani de la încheierea respectivului program, exerciţiul financiar, tu ai reuşit fenomenal să ai 99% absorbţie.
