Cine este misteriosul ofiţer sub acoperire din rândul prezidenţiabililor de care vorbeşte Băsescu?

Misterioasele declaraţii făcute marţi seară de preşedintele Traian Băsescu, la postul B1 TV, potrivit cărora unii dintre candidaţii la preşedinţie au "omis" să-şi treacă în CV dacă au fost sau nu ofiţeri sub acoperire, au stârnit o mulţime de întrebări în spaţiul public. Despre cine să fie vorba?

"Încă mai cred că candidaţii au timp să-şi completeze CV-ul dacă au fost ofiţeri acoperiţi sau nu. Dacă nu, o voi face eu, pentru că am obligaţia să o fac. Când discutăm de funcţia de preşedinte al României, nu poţi să nu informezi, nu spune nimeni să o facă Serviciul, dar candidatul are obligaţia să o facă. Voi fi în măsură să vă aduc probe ce înseamnă acest dublu buton. Ar fi necinstit din partea mea să nu o fac. E nepermis să nu spui. Va trebui rapid o hotărâre judecătorească, pentru că altfel serviciul nu poate face publică apartenenţa sau fosta apartenenţă, dar nu poţi fi preşedinte şi să ai dublă comandă", a declarat şeful statului, adăugând că, în viziunea sa, candidaţii la prezidenţiale trebuie să facă publică legătura cu serviciile, în acest mod eliberându-se de dublul control: după ce vor fi recunoscut public că au fost ofiţeri sub acoperire, aceştia vor rămâne supuşi numai celor ce i-au ales.

De fapt, Traian Băsescu poate deconspira, fiind acoperit de lege, pe orice prezidenţiabil care la momentul când era agent acoperit a fost membru de partid, parlamentar sau magistrat, pentru că acesta s-ar fi aflat în ilegalitate şi orice ilegalitate trebuie expusă. Dacă însă Băsescu deconspiră un candidat prezidenţial care la data când era agent sub acoperire nu era membru de partid, parlamentar sau magistrat, încalcă legea privind secretul de stat, astfel că va fi nevoie de o hotărâre judecătorească în acest sens.

Potrivit jurindex.ro, în statutul cadrelor aparţinând serviciilor de informaţii sunt stabilite o serie de incompatibilităţi. Legea nu protejează în această situaţie o eventuală situaţie de acoperire sau infiltrare. De exemplu, personalul SRI nu poate face parte din partide politice. Aceasta înseamnă că, din punct de vedere strict legal, un preşedinte de partid, presupunând că acesta este membru de partid, nu poate fi agent acoperit sau infiltrat. Interdicţia se referă chiar la simpla calitate de membru de partid. Dacă totuşi este, îl poţi divulga.

Momentan lista candidaţilor relevanţi arată aşa: Victor Ponta – premier şi preşedinte PSD, Elena Udrea – deputat şi preşedinte PMP, Călin Popescu Tăriceanu – senator şi şef al Senatului, Kelemen Hunor – deputat, Ioan Ghişe – senator, Klaus Iohannis – preşedinte PNL, Monica Macovei – europarlamentar.

Dintre toţi, Klaus Iohannis este singurul care nu a fost parlamentar, magistrat sau membru de partid până de curând (de vreun an de zile). Ceilalţi sunt, sau au fost parlamentari şi membri de partid, doi au fost şi magistraţi. Astfel, dacă agentul acoperit este vreunul dintre candidaţi, inclusiv Iohannis în perioada când era şi membru PNL, Traian Băsescu este obligat să spună public şi să expună ilegalitatea - în cazul în care şeful statului se referea la apartenenţa actuala a vreunuia dintre aceştia la servicii. Dacă vorbea însă despre o fostă apartenenţă, preşedintele va trebui să prezinte dovezile pe care le deţine unei instanţe, iar instanţa va da o hotârâre judecătorească în acest sens.

Iohannis dă asigurări că nu este vorba despre el: "E curioasă declaraţia, fiindcă preşedintele ţării, după cum ştim cu toţii, are mai multe informaţii decât noi toţi. Putea preşedintele, dacă tot a început fraza, s-o termine, dar în stilul tradiţional nu a făcut-o. Pot să vă spun simplu: la mine sigur nu s-a referit. Nu sunt, n-am fost nici sub acoperire, nici sub descoperire în vreun fel angajat în vreun serviciu special vreodată".

Cel mai probabil rămâne ca preşedintele Traian Băsescu să elucideze misterul creat tot de el şi să aducă probele despre care vorbea, cu respectarea legii.