Boom-ul din vânzările de gaze lacrimogene

Demonstraţiile şi protestele din stradă şi reacţia poliţiei pentru a "restabili ordinea" sunt o afacere pentru cei care produc canistrele de gaz lacrimogen folosite la dispersarea oamenilor. Din ce în ce mai folosite sunt şi spray-urile iritante. Faţa desfigurată de lacrimi a pensionarei care a participat la protestul Occupy din Seattle, Dorli Rainey, doamna în roşu din Gezi Park, copleşită de hidranţii de apă cu substanţe chimice, sunt simboluri care au făcut înconjurul lumii.

Imaginea Pieţei Taksim pavată cu canistre de gaz lacrimogen şi acoperită de nori de acid este încă vie. Dar nu toată lumea este îngrijorată. Există şi cei care urmăresc situaţia cu un alt ochi: producătorii aşa-numitor "arme non-letale". De fapt, Turcia este una dintre ţările care au contribuit la boom-ul din vânzările de gaze lacrimogene. În 20 de zile de proteste, poliţia a folosit 130.000 de cartuşe (85% din cele achiziţionate în 2013).

Dar aceasta este o afacere la nivel mondial, o adevărată "afacere din revolte", care le-a triplat vânzările companiile de producţie. Un exemplu: gigantul brazilian "Condor Non-Lethal Technologie" (furnizorul guvernului Erdogan) şi-a extins vânzările către 41 de ţări. Norul imens din Gezi Park a invadat în ultimele zile chiar şi Brazilia, unde oamenii protestează împotriva cheltuielilor mari pentru Cupa Mondială 2014. Mai întâi a fost Primăvara Arabă, cu cele 21 de tone de gaze lacrimogene folosite. În 2011 investiţiile pentru securitatea internă în Orientul Mijlociu au crescut cu 18%, la o valoare mai mare de 6 miliarde de euro.

Europa nu face excepţie. Planul "lacrimi şi sânge" al guvernului Rajoy a copleşit sănătatea, educaţia şi bunăstarea. Dar bugetul pentru materiale împotriva revoltelor nu a fost atins, dimpotrivă, acesta a crescut de la 173.000 de euro la peste 3 milioane de euro (o creştere de 1.780%).

Anna Feigenbaum, cercetătoare la Universitatea din Bournemouth, a elaborat o hartă care arată cât de răspândită este utilizarea gazelor lacrimogene: de la protestele din Chile împotriva demonstraţiilor studenţeşti, la protestele lucrătorilor din Franţa şi Belgia, apoi revoltele din India, după violul unei femei tinere.

Eticheta de "non-letale", care se află pe mai multe logo-uri ale producătorilor, este punctul central al unei dezbateri majore. "Lacrimogenele sunt concepute pentru a crea impedimente temporare şi nu provoacă daune ireversibile", se apără producătorii. Dar pericolul - acuză asociaţiile pentru drepturile omului - este determinat de modul de utilizare al acestora. "Ele sunt adesea folosite în mod ilegal, trase la nivelul ochilor sau în spaţii închise, pot provoca avorturi, leziuni oculare permanente şi chiar moartea. Acest lucru este demonstrat de cele 34 de decese înregistrate în timpul revoltelor din 2011 din Bahrain", a precizat un purtător de cuvânt al Amnesty International.