Ancheta "găurii" de 10 miliarde, la final. Reacţie "tehnocrată": Cine răspunde acum pentru declaraţiile mincinoase?

Faimoasa Comisie de anchetă a rectificărilor bugetare şi-ar fi încheiat treaba. Politic, da, că din punct de vedere tehnic, concluziile raportului nu sunt decât o sumă de confuzii (voite sau naturale) între diverse componente ale bugetului şi diferite venituri bugetare, a atras atenţia marţi, pe pagina sa de Facebook, fostul consilier de stat Ionel Dancă.

"În esenţă, este de salutat acest Raport pentru că nu a identificat nicio gaură bugetară de vreo 10 miliarde de lei şi nici nu a constatat că s-au făcut presiuni pentru falsificarea unor date pentru a face posibile rectificările din 2016. Rămâne totuşi o întrebare. Cine răspunde acum pentru declaraţiile mincinoase ale celor care au cerut o astfel anchetă? Nu #altaintrebare", a precizat tehnocratul.

Fostul consilier de stat a redat mai jos câteva dintre precizările făcute cu această ocazie de fostul premier Dacian Cioloş şi fostul ministru de Finanţe, Anca Paliu Dragu:

- Concluziile Raportului denotă mai degrabă un demers al cărui obiectiv este de a căuta vinovăţia guvernului din 2016 acolo unde de fapt avem de-a face cu elemente şi proceduri tehnice care nu sunt specifice deciziilor acestui guvern şi care se regăsesc în practicile guvernelor precedente.

- La rectificările bugetare se iau în calcul în principal veniturile fiscale, nu şi celelalte venituri asupra cărora guvernul are un control mai redus, fiind bazate pe estimările formulate de diverse categorii de ordonatori de credite, inclusiv instituţii auto-finanţate.

- Datele publice privind execuţia bugetară din 2016 arată că veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei, cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent iar deficitul bugetar la finalul anului a fost de 2,41%, sub ţinta anuală stabilită de 2,8% din PIB, ceea ce arată că şi cheltuielile au fost ţinute sub control.

- În concluziile aceluiaşi Raport, se insistă însă pe nerealizarea veniturilor estimate din fonduri europene, fără a se ţine cont de natura nefiscală a acestor venituri care se pot realiza doar în măsura în care se fac şi cheltuielile care ulterior sunt decontate de Comisia Europeană.

- Membrii Comisiilor de specialitate ar fi trebuit să remarce că în ultimii ani au fost aproape sistematic diferenţe între veniturile estimate şi cele realizate din fonduri europene şi că aceasta nu a fost o problemă specifică sau generată de Guvernul condus de Dacian Cioloş.

- Poate că ar fi fost mai utilă o anchetă din partea celor două Comisii cu privire la modul în care s-au făcut aceste estimări în ultimii ani şi cum au fost sau nu au fost pregătite proiectele în anii precedenţi pentru a avea un nivel mai mare al veniturilor din fonduri europene.

- Şi chiar dacă nu a fost atinsă ţinta anuală iniţială de 12,3 miliarde lei, veniturile strict din fonduri europene pe proiecte publice au ajuns la un nivel de 6,8 miliarde lei la sfârşitul anului, fără a include aici şi sumele pentru plăţile din agricultură de cca. 12,3 miliarde lei.

- În bugetul din 2017 în mod artificial au fost acum incluse venituri din fonduri europene destinate plăţilor din agricultură, lăsându-se astfel impresia unei creşteri semnificative a bugetului pentru agricultură sau a unor venituri mai mari din fonduri europene.

- În final, trebuie remarcat că Raportul celor două Comisii de buget, finanţe şi bănci nu a identificat nicio ”gaură” în bugetul României din 2016, aşa cum cu surprinzătoare superficialitate s-a afirmat public la începutul anchetei şi nu a constatat dispariţia unor sume de 10-14 miliarde lei din trezoreria statului sau că s-ar fi făcut presiuni asupra funcţionarilor pentru aprobarea rectificărilor bugetare din 2016.