Acuzaţii grave la adresa şefei Federaţiei Române de Gimnastică Ritmică

Preşedinta Federaţiei Române de Gimnastică Ritmică, Irina Deleanu, a fost acuzată de un comportament abuziv asupra mai multor sportive de lot naţional. Într-o scrisoare adresată către COSR şi ANS, scrisă de Lucian Drăgan, tatăl a doua fete implicate în acest fenomen, sunt relatate mai multe episoade care o incriminează pe fosta sportivă, precizează ProSport.

Într-o discuţie cu publicaţia citată, Lucian Drăgan a recunoscut autenticitatea informaţiilor.

În continuare, redăm câteva pasaje din scrisoare:

Acţiunile Irinei Deleanu, actualul preşedinte FRGR, încalcă în mod clar standardele de conduită impuse de Federaţia Internaţională de Gimnastică (FIG), şi nu numai că trădează încrederea pe care sportivii şi familiile acestora o au în ea, dar are şi repercusiuni negative asupra integrităţii sportului în ansamblu. Un astfel de comportament este inacceptabil şi necesită o investigaţie imediată şi măsuri corective.

De-a lungul a patru cicluri olimpice, cele mai bune sportive de la gimnastică ritmică au fost supuse unor abuzuri severe, prinse într-un sistem dominat de frică şi tăcere. Aceste sportive care şi-au sacrificat copilăria şi au reprezentat ţara la cel mai înalt nivel au îndurat nu doar abuzuri fizice şi emoţionale, dar şi un sentiment generalizat de neputinţă.

Acest comportament a fost caracterizat de un limbaj dur şi degradant, care adesea vizează aspectul fizic al sportivelor, abilităţile lor şi valorile personale. Sportivele au fost umilite public în faţa colegelor lor, ceea ce a creat un mediu de frică şi anxietate.

Această atmosferă toxică nu doar că a afectat încrederea şi sănătatea mentală a tinerelor gimnaste, dar a creat şi o cultură în care abuzul emoţional este normalizat şi necontestat.

Annaliese Drăgan a fost supusă aceluiaşi regim de antrenament epuizant într-un mediu toxic care deja a dus la sfârşitul carierelor predecesoarelor ei.

Cum era de aşteptat, şi ea a început să sufere de accidentări severe, în special la gleznă. Pe măsură ce durerea s-a agravat, Annaliese Drăgan a fost presată să continue antrenamentele, la fel cum s-a întâmplat şi cu cele dinaintea ei.

Preşedintele a supus-o la abuzuri verbale neîncetate, numind-o cu apelative degradante şi făcând-o de ruşine, spunându-i că a luat în greutate şi că arată că o vacă.

Acest chin psihologic a fost dublat de abuzuri fizice, deoarece Annaliese Drăgan a fost forţată să se antreneze mai mult de opt ore pe zi, în ciuda durerilor severe la gleznă şi a epuizării extreme.

Acest tratament brutal nu doar că i-a distrus încrederea Annei, dar i-a compromis grav şi starea de sănătate fizică şi mentală, subminând tot progresul pe care l-a făcut în absenţa preşedintelui. Contrastul dintre perioada sa de antrenament de succes fără preşedinte şi mediul toxic la întoarcerea acestuia ilustrează clar impactul devastator al unui leadership abuziv asupra sportivilor.

Cu toate acestea, în cazul ei, pentru problema la gleznă, părinţii au intervenit şi au luat decizia de a o duce în America pentru o intervenţie chirurgicală la gleznă. Această abordare proactivă, departe de influenţă federaţiei, s-a dovedit a fi determinantă. În urma unei intervenţii chirurgicale de succes şi, cu o reabilitare adecvată, Annaliese Drăgan s-a recuperat complet după accidentare.