210 miliarde de euro datorie publică până în 2026? Economist: Înseamnă vreo 20.000 km de autostradă din care noi am făcut 1.000

Guvern PSD-PNL a dat semnale că ar vrea să crească datoria publică la 60% din PIB - 210 miliarde de euro - până în anul 2026 şi pretinde că totul s-ar datora investiţiilor şi că îşi asumă această majorare pentru că, într-o perioadă de şapte ani, va reuşi să reducă deficitul cu mai puţin de un procent în fiecare an.

Situaţia a fost dezbătută, într-o emisiune Digi24, de jurnalista Anca Suciu şi invitaţii săi - Ciprian Dobre (PNL), Simona Spătaru (USR), Florin Manole (PSD) şi profesorul de economie Cristian Păun.

Redăm mai jos o parte din dezbatere:

Jurnalistă: Simona Spătaru, 60% din PIB ar putea fi datoria publică a României până în 2026 şi în contextul în care legea obligă Guvernul să reducă cheltuielile, Guvernul are de gând să-şi dea o derogare, a doua, astfel încât legea să nu se aplice. Ce înseamnă asta şi care e impactul? Şi dacă puteţi face ceva pe de altă parte, că aşa...

Simona Spătaru (USR): Înseamnă, în primul rând, inconştienţă. Înseamnă că această guvernare, deşi... iată, este al doilea an la rând când se îndreaptă spre acest tip de măsuri, pentru că Marcel Ciolacu şi anul trecut a venit cu un pachet aşa-zis de responsabilitate fiscală în septembrie şi a spus că urmează să facă o reformă în statul român pentru ca aceste cifre să nu continue să crească şi să ajungem la cifrele de astăzi, guvernarea persistă însă a minţi şi a face tot ceea ce îşi doreşte.

Jurnalistă: Dar guvernul spune aşa, investim, banii merg în investiţii şi atunci ne asumăm că o perioadă de timp asta va aduce şi o datorie publică mare.

Simona Spătaru: Dar acesta este doar un mesaj politic, pentru că, din cifre, când ne uităm la execuţia anului 2022 şi execuţia anului 2023, cum şi profesorul de economie Cristian Păun a precizat, cifrele arată că nu în investiţii s-au dus acei bani pe care România îi împrumută, deci creşterea datoriei nu s-a datorat unor investiţii pe care brusc guvernul Ciucă sau Ciolacu le-au făcut împreună.

Jurnalistă: Eu ştiu că o treime din bani s-au dus în investiţii.

Simona Spătaru: Iar noi ştim foarte bine că banii din PNRR, care de exemplu merg o parte dintre ei la A7: autostrada A7, autostrada Moldovei, este un proiect care ţine de PNRR, nu de un alt program european de finanţare. Şi acolo banii au fost puşi prin acest plan de ţară. Ei trebuie să fie absorbiţi şi nu cheltuiţi din bugetul naţional.

Dar de ce nu sunt aşa cheltuiţi corect? Pentru că, după cum bine ştiţi, Comisia Europeană ne pune cu banii din Cererea 3 într-o suspendare de plăţi, pentru că nu suntem în stare nici măcar cele 9 miliarde aflate la Banca Naţională să îi încorporăm în proiectele astea de investiţii. Deci ce face guvernul? Îndatorează bugetul naţional pentru că nu reuşeşte să absoarbă banii din PNRR în mod corespunzător.

Jurnalistă: Domnule Ciprian Dobre, ce spune PNL în toată această poveste? Am văzut dialogul de la distanţă dintre Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu. Am văzut comunicarea PNL în ultima perioadă. Ba chiar le spuneţi susţinătorilor PNL că dumneavoastră rămâneţi la guvernare ca să păziţi bugetul de PSD, adică sugeraţi că ar putea să-şi bage mâna adânc în bugetul ţării şi să facă nelegiuiri. În acest moment vorbim de o abordare a guvernului care spune că vrea să crească datoria publică, deci să ne îndatoreze pe noi toţi, pentru că în schimb face investiţii.

Ciprian Dobre (PNL): Este foarte clar şi aici vreau să o corectez pe distinsa doamnă invitată din partea USR şi să le amintesc că totuşi e un adevăr inevitabil cât a fost premier preşedintele Nicolae Ciucă, România a absorbit din PNRR 6,3 miliarde de euro, îndeplinind toate jaloanele PNRR.

Şi atunci, exact cum preşedintele Nicolae Ciucă îi cerea preşedintelui şi prim-ministrului Marcel Ciolacu să treacă de la fapte la vorbe, să ne explice foarte clar cum evităm această suspendare din a treia cerere de plată de 1,1 miliarde euro. Aici premierul are principala vină. Pentru că este o diferenţă prea mare între 0 şi 6,3 miliarde. Şi e răspunsul Comisiei la cererea de plată numărul 3 a României.

Jurnalistă: Dar premierul şi PSD ar putea să dea vina pe ministrul de Finanţe, care negociază în toată această perioadă această reducere a deficitului. Ba chiar ne-a transmis că aşteaptă să vină ministrul de Finanţe cu o variantă prin care în primul rând datoria publică să o rezolvăm şi, doi, reducerea deficitului. Adică noi ce să mai înţelegem? Pare o ceartă politică, la final rămân cifrele aşa cum sunt, datorie mare, poveri grele şi, la un moment dat, vine 2025 şi 2026 şi ne explică guvernul de atunci: Păi n-am ce face, că nu pot să reduc nici cheltuielile, trebuie să impun taxe.

Ciprian Dobre: Haideţi să le luăm pe rând. O chestiune este PNRR-ul în care premierul Marcel Ciolacu trebuie să ne explice de ce este suspendată cererea numărul 2, cererea numărul 3 şi aşa mai departe. A doua este categoric şi datoria publică, a treia este şi explicaţia pe care o va da ministrul Finanţelor.

Dar înainte de toate, acestea sunt responsabilitatea prim-ministrului Marcel Ciolacu. Şi una este cererea de plată numărul 3, la care tocmai a venit răspunsul. Care sunt cauzele şi ce s-a întâmplat? Haideţi să-l vedem că trece la fapte. Dacă e, nu ştiu, discutăm cu Ministrul Finanţelor. Aici e vorba până la urmă de a rezolva problema. Să trecem de la ceea ce spunea bine preşedintele Ciucă, de la asumare să trecem la rezolvare.

Jurnalistă: Domnule Păun, ce înseamnă 210 miliarde de euro datorie publică a României până în 2026? Ce implică pentru România? Ce implică pentru românul de rând?

Cristian Păun (economist): Înseamnă vreo 20.000 de kilometri de autostradă din care noi am făcut 1.000. Apropo de povestea deficit egal datorie egal dezvoltarea României. Dacă e să fie cum spune domnul Câciu şi domnul din studioul dumneavoastră...

Atât timp cât cheltuielile cu salariile, pensiile şi asistenţa socială care ocupă peste 90% din veniturile fiscale ale bugetului de stat au crescut cu două cifre în 2024, deci toate au crescut, tu, în mod normal, trebuia să fii prudent ca guvern şi să nu le creşti atât de tare dacă ştiai că vine peste tine cofinanţarea cu investiţiile. A venit peste tine şi cofinanţarea cu investiţiile, ai proiecte blocate, ai proiecte neplătite, ai proiecte pe care le finanţezi tu, deşi trebuia să le finanţezi prin fonduri ale Uniunii Europene.

Ai făcut tot acest haos şi vii şi spui că, domnule, eu mă împrumut mai departe pentru investiţii doar. Nu, nu te împrumuţi pentru investiţii doar. Te împrumuţi fix pentru toate cheltuielile din bugetul statului, fix pentru acea structură pe care o au aceste cheltuieli în bugetul statului.

Nu poţi să scoţi din pălărie ce cheltuială vrei tu de acolo şi să spui, domnule, eu mă împrumut pentru asta. Nu, pentru că n-ai reuşit să temperezi creşterea cheltuielilor cu salarii, pensii, asistenţă socială, eşti nevoit în momentul de faţă să creşti deficitul inclusiv pentru acele cheltuieli şi pentru cele de la investiţii care au crescut brusc pentru că nu eşti competent să absorbi aceşti bani care finanţau, de fapt, aceste proiecte de investiţii în cvasi-totalitatea lor.

Florian Manole (PSD): În primul rând, un mesaj politic foarte scurt este acela că, da, am crescut cheltuielile cu salariul minim, de exemplu, şi cu pensiile.

Cristian Păun: Lăsaţi salariul minim, că nu e o componentă a deficitului...

Florian Manole: Am crescut salarii şi am făcut bine lucrul ăsta şi pentru profesori, şi pentru alte categorii sociale de bugetari, chiar dacă vă place sau nu. Şi, pe de altă parte, da, am crescut şi cheltuielile cu pensiile, pentru că cei care au muncit şi care muncesc astăzi în România merită să aibă salarii decente.

Acum, revenind la cifrele care vă plac sau nu vă plac, sunt seci şi spun adevărul. Cifrele astea sunt următoarele. De exemplu, pe 2023, că aţi făcut referire la 2023 şi 2024, dacă luăm cheltuieli de capital pe fonduri europene, avem la 2023 final 103 miliarde vs. 89 deficit, deci mai mare investiţia decât deficitul, avem la final de 2022, 90 miliarde vs. 80,7 miliarde deficitul. Aceste cifre, sigur că nu există o aritmetică contabilă... dar vă dovedesc cu aceste cifre că investiţiile sunt mai mari decât deficitul în fiecare zi de an.

Cristian Păun: Aceste cifre se întorc în faţa domnului Manole şi ele arată următorul lucru, că de fapt pentru foarte multe investiţii existau banii europeni, situaţia trebuia să fie la fel şi în 2024 probabil, doar că în 2024 n-au mai venit ratele alea, tranşele alea de la Uniunea Europeană şi în zona banilor europeni în bugetul de stat e zero şi a crescut foarte mult partea de deficit a României...

Jurnalistă: Plecam de la ideea că în acest moment vorbim de un guvern care e dispus să crească datoria publică. Ajunge la 60% din PIB până în 2026. Care sunt informaţiile? Că Executivul susţine că totul se datorează investiţiilor. Spune că avem investiţii mari, deci îşi asumă şi această parte a datoriei publice crescute pentru că într-o perioadă de şapte ani vor reuşi să reducă deficitul cu mai puţin de un procent în fiecare an.

Deocamdată vorbim de planuri ale guvernului şi încercăm să punem cap la cap informaţiile. Planul guvernului nu pare să fie concretizat la Bruxelles pentru că, tocmai ce am primit încă 10 zile pentru a stabili cum anume reuşim noi să reducem deficitul în următoarea perioadă. Ce înseamnă asta pentru viitorul nostru de după alegeri? Asta încercăm să ne lămurim.