Ziua Justiţiei celebrată în România marilor corupţi

Zguduită de numeroase scandaluri de corupţie, cu torţionari încă nepedepsiţi, cu dosarele Revoluţiei şi Mineriadei nerezolvate, cu primari penali realeşi în fruntea oraşelor, România celebrează Ziua Justiţiei.
Justiţia
Justiţia (Captură web)

România celebrează an de an, începând cu anul 1994, Ziua Justiţiei, în prima duminică a lunii iulie. În această vară, momentul aniversar cade în data de 3 iulie şi va fi celebrat printr-o serie de evenimente organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, la Palatul de Justiţie, Sala paşilor pierduţi.

"În prima duminică din luna iulie, începând cu anul 1994, sărbătorim în fiecare an Ziua Justiţiei. Sunt mulţi magistraţi şi membri în personalul curţilor şi parchetelor care îşi îndeplinesc profesia cu onoare şi conştiinţă. Sunt însă şi unii care nu au ce caută în sistem. Pe primii îi felicit, pe ceilalţi îi doresc eliminaţi cât mai rapid din sistem.

Urez mult succes celor care sunt profesionişti autentici. Şi le mai urez să nu uite un lucru: în centrul sistemului de justiţie stă Justiţiabilul. El şi numai el.

La mulţi ani Justiţiei Române!", scrie pe Facebook judecătorul CSM, Cristi Danileţ,

Urarea lui Danileţ vine într-un context în care Justiţia a fost zguduită de tensiuni, scandaluri şi atacuri, iar colaborarea între instituţiile statului în direcţia "consolidării statului de drept", a unei bune înfăptuiri a actului de justiţie şi, evident, a celor premergătoare acestuia, a scârţăit din răsputeri.

Teoretic, Ziua Justiţiei „marchează rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, a partenerilor justiţiei, a tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept şi constituie, totodată, un bun prilej pentru consolidarea relaţiilor instituţionale”, cel puţin aşa este definită.

Realitatea a arătat însă cu totul diferit. Varii politicieni, inclusiv şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu nu au ratat niciun prilej să lanseze atacuri la adresa Justiţiei, a Liviei Stanciu (ÎCCJ), a ministrului Justiţie etc. în timp ce Parlamentul a continuat să se facă scut în jurul aleşilor deputaţilor şi senatorilor acuzaţi de fapte penale, refuzând să dea curs cererilor DNA.

Mai mult, legiuitorii au încercat din răsputeri să amputeze prerogativele DNA şi ANI, să umble la Codul Penal astfel încât fapte ilegale şi imorale să rămână nepedepsite, cel mai recent scandal fiind cel al dezincriminării conflictului de interese pentru parlamentarii ce şi-au angajat rudele la cabinetele din Casa Poporului înainte de 2013. De asemenea, atacurile la adresa instituţiilor corupţie s-au înteţit şi aproape că nu a existat politician pus sub urmărire panală care să nu susţină, în gura mare, că dosarul său este unul "aranjat" şi că de fapt este victimă a unei maşinaţiuni.

În ceea ce priveşte Justiţiabilul, şi în acest an în presă au continuat să reverbereze cazuri de magistraţi corupţi, precum Dan Anton, judecător de la Curtea de Apel Iaşi, trimis în judecată pentru trafic de influenţă, violarea vieţii private, şantaj şi dare de mită, Elena Poiană, proaspăt preşedinte al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, acuzată că a luat şpagă 10.000 de lei de la doi tâlhari. Tot în acest an, România a fost condamnată de CEDO să plătească despăgubiri unei fete cu dizabilităţi, care, după ce a fost victimă a unui viol în grup şi-a văzut violatorii eliberaţi de magistraţi, în urma unui proces superficial.

Cât despre judecătorii care-şi fac munca cu onoare, aşa cum scrie, Danileţ, despre ei se scrie mai puţin, căci a-ţi face treaba este ceva firesc, nu un subiect de presă. Că ei există şi-şi fac munca se vede însă în condamnări pronunţate în marile şi micile dosare. Suntem însă departe de momentul în care se poate spune că în România Justiţia a triumfat. Nici n-are cum, câtă vreme politicul nu sprijină Justiţia, ci doreşte să o priponească de gard.