Ce au decis judecătorii CCR în cazul abuzului în serviciu

UPDATE. Curtea Constituţională a decis miercuri, cu unanimitate de voturi, că sintagma "în mod defectuos" din cadrul reglementării infracţiunii de abuz în serviciu se traduce "prin încălcarea legii".

CCR a constatat că dispoziţiile art. 246 alin. 1 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii", se precizează în minuta Curţii.

Totodată, judecătorii CCR au constatat că dispoziţiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

Preşedintele interimar al Curţii, Valer Dorneanu, a explicat că decizia se aplică pentru viitor, de la data publicării. Abuzul în serviciu rămâne, dar rămâne definit cu această menţiune, 'prin încălcarea legii'.

"CCR a respins nu a admis parţial. Mai exact e o decizie interpretativă. Mai exact nu e nevoie de intervenţia Parlamentului în acest moment, iar textul rămâne în vigoare în actuala interpretare!", a scris, pe contul său de Facebook, experta anticorupţie Laura Ştefan.

* * *

Judecătorii Curţii Constituţionale vor decide, în şedinţa de miercuri, dacă abuzul în serviciu - infracţiune ce stă la baza mai multor dosare cu greutate aflate în prezent în circuitul judiciar, cu prejudicii de milioane de euro - respectă sau nu Legea fundamentală a României.

În România, abuzul în serviciu este reglementat atât în articolul 297 din Codul Penal, cât şi în articolul 13(2) din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi apare un număr de opt sesizări de neconstituţionalitate legate de cele două articole.

Dacă prevederile legislative care vizează această infracţiune sunt declarate neconstituţionale, o serie de dosare cu greutate aflate în circuitul judiciar vor fi practic aruncate în aer - mai exact, potrivit şefei DNA, este vorba de peste 850 de dosare de fraude în achiziţii publice care, în general, vizează infracţiuni de abuz în serviciu.

Fostul preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a explicat că instituţia pe care o reprezintă se pronunţă doar pe marginea constituţionalităţii, incriminarea sau dezincriminarea unei infracţiuni fiind atributul exclusiv legiuitorului.

Se pune lacăt luptei anticorupţie în România?

În ultima perioadă, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, avertizează că dezincriminarea acestei infracţiuni ar dinamita efectiv lupta împotriva corupţiei.

"Nu va fi doar o limitare a competenţei procurorilor, va fi o încetare a luptei anticorupţie în România, pentru că aceste fapte nu vor mai putea fi investigate şi acest lucru, repet, nu ne afectează pe noi, ca procurori, afectează întreaga societate. Practic, va fi un semnal pe care statul român îl dă: "Gata, am luptat destul cu corupţia, nu mai trebuie să luptăm cu corupţia, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte", a tras un semnal de alarmă Kovesi într-un interviu acordat recent News.ro

"Aş vrea să precizez încă de la început că nu este o miză pentru DNA, este o miză pentru ţară şi pentru cetăţenii României. Am să vă explic şi de ce: în acest moment, noi avem în investigare 3.200 de doare, care au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă acest lucru? 42% din activitatea DNA o reprezintă dosare care au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Anul trecut, doar în dosarele în care noi am făcut rechizitorii pentru abuz în serviciu, prejudiciul cauzat statului a fost de 620 de milioane de euro.

Dacă vom avea o decizie de dezincriminare a abuzului în serviciu, vom avea mai multe consecinţe: în primul rând, toţi cei care sunt trimişi în judecată pentru aceste fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere, aceste prejudicii cauzate statului nu vor mai putea fi recuperate, deci vom rămâne cu o pagubă de 620 milioane euro care nu poate fi nicicum recuperată. Dosarele pe care noi le avem în investigare va trebui să le închidem. (...) Adică DNA, din ce lupta cu corupţia la nivel înalt şi făcea dosare prin care impresiona nu numai în România, dar şi în Europa, şi a devenit una din primele cinci agenţii anticorupţie din Europa se va transforma într-o activitate cu caracter administrativ de a închide toate aceste dosare. (...)

Funcţionarii publici şi demnitarii vor fi lipsiţi de orice răspundere, vor putea face ce vor, cum vor şi când vor în funcţiile publice pe care le deţin, pentru că nu vor mai fi traşi la răspundere. (...) Cei care au fost condamnaţi cu executare în penitenciar vor ieşi curaţi ca lacrima, prejudiciile pe care ei le-au cauzat şi instanţele de judecată care au decis ca ele trebuie confiscate vor scăpa de toate procedurile de confiscare, o să rămână, bineînţeles, cu vilele lor luxoase, cu terenurile, cu averile, cu banii în cont", declara Kovesi.

Întrebată dacă crede că există vreo miză politică în spate, dacă stă cineva pe tuşă şi aşteaptă dezincriminarea abuzului în serviciu, procurorul-şef al DNA a răspuns:

"Evident că da. În primul rând, inculpaţii prinşi. Ei au invocat aceste excepţii, ei au lansat în spaţiul public aceste apărări derizorii, că legea nu este clară. Sunt mii de funcţionari publici în România care sunt cinstiţi şi care îşi fac treaba în fiecare zi. După ce se prinde DNA că tu primeşti bani ca să dai contract unei anumite firme, vii şi spui că legea nu e previzibilă şi că funcţionarii se tem să semneze. Este derizoriu acest lucru, în condiţiile în care, zi de zi, se semnează mii de contracte şi mii de funcţionari îşi fac treaba aşa cum trebuie."

Kovesi, acuzată că pune presiune pe Curte

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România i-a solicitat public şefei DNA să înceteze "presiunile asupra Curţii Constituţionale înaintea pronunţării cu privire la constituţionalitatea abuzului în serviciu".

"Declaraţiile doamnei procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, potrivit cărora o decizie a CCR în privinţa abuzului în serviciu într-un alt sens decât cel susţinut de DNA ar fi "o încetare a luptei anticorupţie în România" şi "un semnal pe care statul român îl dă: "Gata, am luptat destul cu corupţia, nu mai trebuie să luptăm cu corupţia, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte", reprezintă o formă de presiune asupra Curţii Constituţionale care e neconformă cu statutul de magistrat şi principiul separaţiei puterilor în stat.

În baza acestor afirmaţii repetate prin diverse mijloace de comunicare în masă, amplificate apoi de diverşi formatori de opinie, cetăţenilor li s-a inoculat ideea că s-ar opri lupta anticorupţie, aceştia ajungând să facă peţiţii pentru a cere CCR să decidă în modul dorit de DNA. DNA a transmis un punct de vedere oficial, instituţional, Curţii Constituţionale cu privire la abuzul în serviciu, folosirea presiunii populare asupra Curţii ieşind din cadrul democratic", au subliniat judecătorii.

În opinia UNJR, a cere Curţii Constituţionale să pună deoparte Constituţia şi să nu examineze cauza cu care este sesizată strict prin prisma primatului Constituţiei înseamnă pur si simplu a abandona statul de drept şi a reveni la justiţia de tip totalitar făcută în piaţa publică, nu în baza legii, ci a voinţei poporului.

"Ne îngrijorează extrem de mult faptul că se inoculează tot mai des cetăţenilor ideea că, prin deciziile pe care le pronunţă, Curtea Constituţională ar deveni un inamic al luptei împotriva corupţiei, un inamic al cetăţenilor. Aceste precedente pot fi catastrofale pe termen lung, pentru că dinamitează încrederea publicului într-o instituţie fundamentală într-un stat democratic, ultimul bastion împotriva încălcărilor Constituţiei.

În fiecare stat în care s-a încercat încălcarea statului de drept, prima instituţie atacată a fost Curtea Constituţională, tocmai datorită rolului fundamental pe care aceasta îl joacă într-o democraţie. Înfăptuirea justiţiei şi lupta anticorupţie nu se poate duce decât în cadrul prevăzut de Constituţie, altfel România se îndepărtează de la democraţia constituţională şi stat de drept", a spus judecătorul Dana Girbovan, preşedintele UNJR.

Inculpaţi celebri care aşteaptă cu nerăbdare decizia CCR

Pe rolul instanţelor, dar şi pe masa procurorilor, stau grămezi de dosare în care – demnitari, primari, şefi de consilii judeţene, funcţionari publici – sunt acuzaţi de abuz în serviciu. Vă prezentăm 14 dintre cei mai celebri:

1. Fostul vicepremier Gabriel Oprea

2. Fostul procuror general Tiberiu Niţu

3. Fostul primar Cristian Popescu Piedone

4. Fostul procuror şef DIICOT Alina Bica

5. Fostul şef de CJ Nicuşor Constantinescu

6. Fostul şef de CJ Bunea Stancu

7. Fostul ministru Elena Udrea

8. Fostul primar Andrei Chiliman

9. Fostul primar Radu Mazăre

10. Fostul primar Neculai Onţanu

11. Fostul primar Gheorghe Nichita

13. Fostul primar Marian Vanghelie

14. Primarul Gheorghe Scripcaru