Victor Ponta a scăpat de urmărirea penală în scandalul reprezentării la CE din iunie 2012

Chiar dacă a "uzurpat cu intenţie" atribuţiile preşedintelui României participând la Consiliul European de vară de la Bruxelles, în 2012, împotriva lui Victor Ponta nu se va începe urmărirea penală, întrucât nu a comis o uzurpare a "calităţii de preşedinte", i-a comunicat marţi parchetul ÎCCJ premierului.

Deşi documentul prin care s-a făcut comunicarea are ştampila de intrare la Cabinetul premierului cu data de 12 martie 2013, acesta a fost distribuit presei la începutul şedinţei săptămânale a Executivului de marţi, cu o zi înainte ca Victor Ponta să participe la Consiliul European, la Bruxelles, cu mandat din partea preşedintelui Traian Băsescu.

105 persoane au semnat sesizări

La data de 4 iulie 2012, a fost înregistrată la Secţia de urmărire penală şi criminalistică, în dosarul 627/P/2012, o sesizare semnată de 90 de persoane, precum şi sesizări ale altor 15 persoane, având toate ca subiect circumstanţele reprezentării României la Consiliul European de vară, desfăşurat la Bruxelles în 28 şi 29 iunie, anul trecut, relevă rezoluţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din februarie 2013.

Participarea premierului Victor Ponta la reuniune încalcă regulile constituţionale, au considerat semnatarii sesizărilor, iar unele dintre acestea se refereau şi la fostul ministru de Externe, Andrei Marga, care era acuzat că a participat la "săvârşirea unor infracţiuni".

Parchetul ÎCCJ a dispus neînceperea urmăririi penale (NUP), după ce au fost menţionate bazele legale, române şi comunitare, aplicate în cauză.

Ancheta a relevat însă faptul că există o interpretare eronată a atribuţiilor prevăzute de Constituţie care revin celor două autorităţi, Preşedintele României şi premierul, fapt consemnat şi de decizia Curţii Constituţionale din 27 iunie 2012.

"Aşadar, chiar dacă primul-ministru Victor Ponta a săvârşit cea de-a doua acţiune prevăzută de textul art. 240 din Codul penal, şi anume îndeplinirea unui act legat de o calitate oficială cu intenţie, fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale. Ceea ce a săvârşit primul-ministru a fost o uzurpare a atribuţiilor Preşedintelui României, dar nu o uzurpare a calităţii de Preşedinte al României. (...) Este adevărat că, prin arogarea atribuţiei generale de reprezentare a statului român, primul-ministru şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu", se precizează în document.

"Aparent, primul ministru a semnat un act la Bucureşti, în timp ce se afla la Bruxelles"

Documentul mai subliniază că înscrisurile semnate de premier şi de fostul ministru de Externe nu conţin informaţii false în sensul textului care descrie conduita infracţională.

Prin Declaraţia 1/12.06.2012 adoptată în şedinţă comună de cele două camere ale Parlamentului României se arată că "în materie de politică europeană şi de securitate, precum şi în politica externă comună a UE, este constituţional şi funcţional ca preşedintele României să aibă precădere în a reprezenta România şi că, în materie economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum şi în alte aspecte, este constituţional şi funcţional ca primul-ministru să aibă precădere în a reprezenta România şi a participa la procesul decizional al CE", s-a constatat în urma anchetei efectuate de către Parchetul ÎCCJ.

"În cuprinsul declaraţiei s-a arătat că Parlamentul consideră că primul-ministru trebuie să reprezinte poziţiile României la Consiliul European din 28 iunie 2012", se mai precizează în documentul întocmit de parchetul instanţei supreme.

În cadrul anchetei, a fost analizată corespondenţa dintre Administraţia Prezidenţială şi Ministerul Afacerilor Externe, în care s-a analizat atenţionarea de neconstituţionalitate invocată de Preşedinţie şi intenţia declarată a lui Traian Băsescu de a participa la Consiliu European, precum şi lista delegaţiei care îl însoţea pe acesta.

MAE a trimis apoi drept răspuns o scrisoare Administraţiei Prezidenţiale, semnată de fostul ministru Andrei Marga, în care se arăta că "din dispoziţia primului-ministru s-a transmis COREUL prin care se notifică delegaţia României la reuniunea Consiliului European şi faptul că delegaţia va fi condusă de Victor Ponta". Din delegaţie mai făceau parte Andrei Marga şi Leonard Orban, potrivit documentului.

Tot atunci, i s-a comunicat preşedintelui Traian Băsescu refuzul ministrului de Externe de a comunica UE componenţa delegaţiei primită de la Administraţia Prezidenţială, invocând faptul că deja s-a comunicat la Bruxelles numele persoanelor care participă la Consiliu.

Parchetul instanţei supreme aminteşte în comunicare şi de faptul că premierul, prin adresa 8385, i-a trimis în 28.06.2012, la ora 16.00, un fax preşedintelui, prin care i-a solicitat mandat de participare la lucrările consiliului.

"Aparent, primul ministru a semnat un act la Bucureşti, în timp ce se afla la Bruxelles", se mai arată în documentul parchetului.

Schimb de adrese între preşedinte şi premier

Preşedintele i-a cerut premierului ca răspuns la solicitare să precizeze ce anume doreşte să aprobe, întrucât obiectivele pe care România le susţinea în cadrul acelui consiliu fuseseră deja cuprinse într-un memorandum "deja aprobat de prim-ministru".

"Preşedintele României a solicitat precizări suplimentare cu privire la şedinţa de Guvern în care au fost discutat memorandumul - conform practicii de pregătire şi aprobare a mandatelor care privesc activităţile de politică externă; stenograma şedinţei de Guvern în care a fost discutat memorandumul(...) întrucât, având în vedere ordinea de zi a reuniunii, trebuie să înţeleagă poziţia ministrului de Finanţe şi a ministrului Muncii, precum şi poziţia BNR cu privire la măsurile vizând sistemul bancar la nivel european", se mai precizează în documentul parchetului, însă fără să se specifice dacă Traian Băsescu i-a acordat sau nu mandatul solicitat lui Victor Ponta.

În urma anchetei, Parchetul ÎCCJ dispune neînceperea urmăririi penale (NUP) faţă de Victor Ponta, de Andrei Marga şi de Leonard Orban sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uzurpare de calităţi oficiale şi fals intelectual.

În plus, faţă de cei trei nu se începe urmărirea penală nici pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, întrucât, se arată în document, "fapta nu este prevăzută de legea penală".

Toate cheltuielile judiciare au fost suportate de statul român.

Traian Băsescu îl avertizase pe premier în iunie 2012 că va răspunde în faţa legii

Războiul total pe tema reprezentării României la Bruxelles între Traian Băsescu şi Victor Ponta s-a acutizat în iunie 2012. Preşedintele i-a transmis premierului printr-o scrisoare că nu poate reprezenta România la Consiliul European şi l-a avertizat că dacă îşi va însuşi atribuţiile prezidenţiale va răspunde în faţa legii.

Consiliul European a avut loc în perioada 28 - 29 iunie, la Bruxelles, iar premierul a reprezentat România, cu toate că judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Victor Ponta poate merge la CE doar dacă are mandat de la preşedinte.

Scrisoarea a fost înregistrată la cabinetul premierului la data de 20 iunie. În scrisoare, Traian Băsescu îi reproşa lui Victor Ponta că a decis să plece la Consiliul European fără a avea aprobarea expresă a şefului statului şi, pentru acest lucru, va răspunde în faţa legii.

"Vă atrag atenţia că absenţa unei aprobări exprese din partea Preşedintelui României cu privire la mandatul de participare la reuniunea Consiliului European, coroborată cu lipsa delegării exprese a Prim-ministrului în calitate de reprezentant al statului român, va echivala, din punct de vedere juridic, cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a Preşedintelui României de către primul-ministru", relevă scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu.

O scrisoare pierdută

Andrei Marga, ministrul de Externe, susţinea în iunie 2012 că la Cabinetul său nu a sosit de la Cotroceni nicio listă cu delegaţia pentru Consiliul European şi că, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, ea a fost trimisă la un alt nivel.

”Noi n-am avut la ora trimiterii la Bruxelles a listei cu participarea pe care am menţionat-o, Victor Ponta, ministrul de Externe, ministrul Afacerilor europene, n-am avut o propunere concurentă, la nivelul ministrului de Externe. Dacă ea s-a trimis la alte nivele, cum să zic, mai ascunse, aceasta este o altă treabă, dar la nivelul Ministerului de Externe nu a fost la ora respectivă”, a declarat atunci Andrei Marga.