"Vânătoarea de vrăjitoare" şi poliţia gândirii de la Radioul Public. Avertizor public, cercetat disciplinar
alte articole
Societatea Română de Radiodifuziune a găzduit, vineri, o halucinantă “şedinţă” de cercetare disciplinară a jurnalistului Cătălin Gomboş, denunţat de un coleg de al său că ar fi vorbit la o dezbatere publică despre cenzură în Radio. Denunţul, care îl viza, de asemenea, şi pe jurnalistul Alexandru Rusu a fost formulat după ce aceştia au expus, în cadrul unor dezbateri, o serie de nereguli în realizarea campaniei Nu distrugeţi Radioul public. Eu sunt Radio România!, campanie care a fost sancţionată, de altfel, de Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Deşi Consiliul de Onoare al Societăţii Române de Radiodifuziune i-a exonerat pe cei doi de vină, cercetările disciplinare -dispuse în urma unui ordin al preşedintelui-director general Ovidiu Miculescu (ordin care, potrivit liderului sindical Adrian Moise prezent la şedinţă, nici măcar nu este semnat de Miculescu ci de altcineva în numele acestuia motiv pentru care e lovit de nulitate)- au continuat, într-o manieră caracterizată de Gomboş drept “kafkiană.”
Practic, comisia condusă de jurista Elena Magdalena Bivolaru a refuzat toate cererile formulate de jurnalist şi de avocatul său iar dezbaterile au părut mai mult un simulacru în care nici măcar nu s-a mimat normalitatea. Astfel, lui Gomoş i s-au refuzat toate cererile iar comisia a luat decizii fără ca măcar să studieze temeinic hârtiile puse la dispoziţie de "inculpat" şi, iniţial, fără ca măcar membrii comisei să delibereze.
Concret, Bivolaru a afirmat încă de la începutul că a “achiesat” la punctul de vedere al şefei Serviciului Juridic conform căruia Gomboş nu beneficiază de statutul de avertizor public, în baza căruia jurnalistul a vorbit despre neregulile din instituţie. Dacă jurnalistului i s-ar recunoaşte acest statut, practic cercetarea disciplinară ar rămâne fără obiect.
Deşi avocatul lui Gomboş a ridicat problema că în raportul său şefa Serviciului Juridic i-a refuzat lui Gomboş acest statut pe motiv că o hotărâre a Curţii de Apel ar arăta că SRR nu e instituţie publică fără să indice numărul acestei hotărâri, argumentul nu a contat, cum nu a contat nici faptul că există mai multe hotărâri judecătoreşti (identificabile) în care instanţele decid că SRR este instituţie de drept public. Fără absolut nicio deliberare, comisia a “reachiesat” la faptul că Gomboş nu e avertizor de integritate.
“Nouă ni se pare complet neprofesional şi nejuridic să ni se invoce un document care nu ne-a fost pus la dispoziţie şi care nu a fost identificat nici măcar printr-un număr sau dată. Am mai dorit să consemnăm şi că limbajul din răspunsul Serviciului juridic este unul tendenţios, sunt folosite foarte multe ghilimele când se vorbeşte de calitatea de avertizor şi de sesizarea dlor Gomboş şi Rusu, ceea ce denotă că se încearcă trivializarea acţiunilor dumnealor", a atras atenţia avocatul Vadim Chiriac, care a reamintit că atât Gomboş cât şi Rusu au vorbit despre aspecte confirmate de CNA, aspecte ce sunt de notorietate.
“Aţi anunţat că aţi venit cu o opinie formată şi fără nicio consultare, aţi anunţat o concluzie, deşi comisia nu a deliberat!" a acuzat, la rândul său, Gomboş. Ca urmare a acuzelor acestora, comisia a hotărât totuşi să delibereze, preţ de vreo 30 de minute, după care a decis, surpriză… că departamentul juridic al SRR are dreptate şi Gomboş nu e avertizor.
Ulterior, aceeaşi comisie a respins şi cererea de amânare formulată de jurnalist în urma faptului că la dosar a apărut o nouă sesizare a denunţătorului său – Nicu Popescu – care, după ce iniţial i-a acuzat pe Gomboş şi Rusu că au vorbit despre cenzură în radio (lucru care nu s-a întâmplat, aşa cum rezulta limpede din transcrierea dezbaterii incriminate) a revenit, susţinând că, de fapt, din afirmaţiile lui Gomboş ar reieşi că la Radio se practică cenzura. Desigur, şi cea de a doua cerere a lui Gomboş care cerea amânare pentru a-şi pregăti apărarea conform noii sesizări care nu i-a fost înmânată a fost respinsă.
“Dvs (…) nu ne acordaţi posiblitatea, sau nu-i acordaţi serviciului juridic posibilitatea de a studia punctul nostru de vedere, bazat pe legislaţia României, dar şi pe hotărâri judecătoreşti, astfel încât dânşii să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză. Observ, totodată, că deliberarea unui document cu trimitere la numeroase legi şi, mai ales, a unei hotărâri judecătoreşti a luat circa 30 de minute, timp care mi se pare surprinzător de scurt. (…) Consider că această rapiditate a deciziei şi refuzul unei amânări care să ofere timpul studierii temeinice a argumentelor noastre şi a unui răspuns bazat pe texte de lege, pot fi considerate o formă de refuz a dreptului la apărare”, a acuzat Gomboş.
Interesant a fost faptul că deşi pe de o parte Bivolaru a refuzat să îi comunice lui Gomboş acuzaţiile ce i se aduc, susţinând că nu se poate substitui acuzatorului, ulterior, atât ea cât şi şeful comisiei de cercetare disciplinară prealabilă l-au bombardat practic pe Cătălin Gomboş cu întrebări de genul dacă prin poziţia sa a sugerat că SRR a cenzurat informaţia, ajungându-se până la a-l întreba pe jurnalist ce a gândit când a vorbit despre manipularea informaţiei în Radio şi dacă este de părere că în Radio se practică cenzura. Tirul de întrebări prin care lui Gomboş i se cerea să îşi interpreteze afirmaţiile şi să exprime opinii, în condiţiile în care nu opiniile sale fac obiectul cercetării ci afirmaţii făcute în spaţiul public l-a făcut pe liderul sindical Adrian Moise să declare că asta e "poliţie a gândirii."
Fondul problemei
Obligat să se apere în faţa unor acuzaţii mai degrabă insinuate decât formulate, Gomboş a reamintit că nu a vorbit de cenzură ci, în cadrul unei dezbateri organizate la Frontline, s-a referit la campania numită Nu distrugeţi Radioul public. Eu sunt Radio România, pentru a sesiza derapaje în realizarea acesteia, aceasta în condiţiile în care campania, în întregul ei, a fost interzisă de CNA pentru manipularea informaţiei. Campania era menită să combată o iniţiativă parlamentară iniţiată de Georgică Severin, iniţiativă ce viza modificarea Legii 41/1994 (legea de funcţionare a SRTV şi SRR).
“Am vorbit despre nerespectarea standardelor care ne sunt impuse: echidistanţă, pluralismul de opinii, am vorbit despre omisiune, iar toate aceste aspecte pot fi probate nu doar de către decizia CNA ci şi de transcriptul monitorizărilor făcute de CNA în perioada sesizată. Ceea ce am zis în mod specific a fost că informaţia a fost manipulată pentru a se argumenta poziţia SRR şi am oferit un exemplu specific al manipulării informaţiei: este vorba de un comunicat al Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni (AEJ) în care dânşii îşi exprimă preocuparea cu privire la modificare legii 41, propusă de deputatul Georgică Severin. Comunicatul celor de la AEJ este în mod evident bazat pe o serie de erori cu privire la textul legii şi la situaţia din România, erori despre care am vorbit în cadrul dezbaterilor la care am participat”, a declarat Gomboş.
Jurnalistul a mai arătat că, deşi la nivel de conducere a Radioului public se ştia despre erorile din comunicatul AEJ, comunicatul a fost preluat, trunchiat şi folosit pentru a se critica legea lui Georgică Severin, lege care prevedea separarea funcţiilor de preşedinte de cea de director general. În acest moment, ambele funcţii sunt deţinute de Ovidiu Miculescu cel care a dispus cercetarea disciplinară a lui Gomboş şi Rusu.
“Ceea ce probează manipularea informaţiei este o ştire care a fost publicată şi pe toate site-urile RADIO ROMANIA şi difuzată pe toate posturile radio, ştire intitulată: Asociaţia Jurnaliştilor Europeni critică proiectul de modificare a legii 41, ştire dată în cadrul campaniei despre care am vorbit. Ştirea respectivă începe cu o poziţie clară a vicepreşedintelui PNL, Raluca Turcan, care declara că varianta de lege propusă de PSD nu reprezintă rezolvarea problemelor din TVR şi face referiri specific la textul propunerii de modificare aflată în dezbatere – respectiv separarea atribuţiilor consiliului de administraţie faţă de comitetul director şi separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general. După ştirea respectivă, este preluat parţial şi trunchiat comunicatul AEJ din care fuseseră eliminate toate acele prevederi care arătau că dânşii - AEJ - se referă la un proiect de modificare a legii aş putea să îi spun imaginar.
“O sursă mi-a trimis dovada că în acest caz manipularea a fost premeditată. Este vorba de fotografiile unui email care cred că poate fi găsit uşor şi pe serverele radioului întrucât emailul respectiv a fost trimis şi pe adresa radiojurnal@rornet.ro. În ataşamentul trimis de Eugen Cojocariu de la Radio România Internaţional, către domnii Emilian Blânda, Dan Preda (şeful de la radio România actualităţi) şi Nicu Popescu (redactor şef adjunct, şi prin delegaţie, responsabil la camera ştirilor de la Radio România actualităţi, era traducerea corectă a comunicatului AEJ. În textul emailului, dl Eugen Cojocariu atrage atenţia asupra erorilor din comunicat “Vă rog aruncaţi un ochi şi decideţi ce daţi pe post pentru că e plin de greşeli comunicatul original. Nu l-aş da în Transtel, să se propage greşelile. PSD nu mai e la guvernare, PNL nu e în opoziţie iar prerogativele… CNA din legea 41 nu trec la guvern cum se scrie în comunicat şi nici nu scrie în legea Severin că se unesc SRR şi TVR.
Eu în dezbatere (de la Frontline) am vorbit doar de manipularea informaţiei şi v-am adus şi dovada”, a declarat Gomboş care a precizat că se simte vânat.
Comisia de cercetare prealabilă a rămas să delibereze şi să redacteze un raport ce va fi înmânat Preşedintelui Director General Ovidiu Miculescu care va decide corespunzător.
“În continuare intenţionez să mă apar şi sper că la un moment dat se va schimba ceva în instituţie şi alţi colegi nu vor mai fi în situaţia mea pentru că nu e normal ca într-o instituţie de presă, într-o instituţie care, prin lege, trebuie să garanteze libertatea de exprimare să fii sancţionat pentru asta, mai ales într-un caz atât de flagrant cum a fost al nostru. Aici nu se pune problema că noi, ca să discredităm radioul, am ieşit cu o minciună în public, noi am descris o situaţie punctual care aşa era şi pentru asta ca împotriva noastră să fie o vânătoare de vrăjitoare, este absurd. Instituţia trebuia să îi ancheteze pe cei ce se fac vinovaţi de situaţie, nu pe noi”, a declarat Gomboş, după dezbateri.
În ceea ce priveşte cercetarea lui Alexandru Rusu, aceasta a fost amânată, jurnalistul dovedind că avocaţii săi sunt plecaţi din ţară astfel încât nu se poate apăra.
Mai reamintim că statutul de instituţie publică al SRR este menţionat în legea de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune.
Jurnalişti din Radio, solidari cu Gomboş şi Rusu
Cercetarea a fost sancţionată de colegi de Radio ai lui Gomboş care, la început şedinţei, au intrat în sediul comisiei, purtând pancarte cu mesaje precum "Radio România, instituţie publică media, nu stat în stat (poliţienesc)"; "Independenţă editorială, solidaritate";"Stop abuzurilor şi ilegalităţilor la Radio România";"Suntem jurnalişti, nu sinecurişti."
În discuţiile cu presa, protestatarii s-au arătat nemulţumiţi de atmosfera de lucru din Radio România, caracterizată de abuzuri şi de intimidare a celor ce au curaj să aibă opinii.