Danileţ: „România şi R.Moldova au aceeaşi problemă – sunt state captive­”

Şeful statului trebuie să conlucreze cu toate instituţiile statului, începând însă cu justiţia care trebuie consolidată să fie independentă, ca să poată curăţa societatea, susţine membrul CSM.

„Reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei trebuie să meargă împreună. O justiţie independentă este singura justiţie care poate lupta împotriva corupţiei din societate. De aceea cred că orice preşedinte de ţară şi orice organism care conduce un stat democratic, până la urmă, trebuie să îşi fixeze din anticorupţie o prioritate naţională. Adică, oamenii trebuie să înţeleagă că, atunci când avem corupţie, de fapt, e o vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale. Statul însuşi este în pericol. De ce? Pentru că prin corupţie se cumpără oameni, se cumpără funcţii, se cumpără afaceri. Prin urmare, statul, fiind pus în pericol, anticorupţia trebuie să devină o ţintă, o emblemă, un scop al tuturor celor în funcţie”, a declarat expertul în anticorupţie pentru europalibera.org.

Cristi Danileţ consideră că şi România, şi Republica Moldova, sunt de fapt state captive. „Adică, prin intermediul corupţiei, prin corupţie înţeleg tot felul de abuzuri comise de cei care ocupă o funcţie, deci, prin intermediul corupţiei, practic, statul este paralizat. Când oamenii îşi ocupă funcţiile prin alte criterii decât cele meritocratice, atunci ei vor abuza de funcţii şi, în cele din urmă, vor fura din banii poporului. Preşedintele statului trebuie să conlucreze cu toate instituţiile statului, începând însă cu justiţia care trebuie consolidată să fie independentă, ca să poată curăţa societatea. Iar când spun „justiţie”, nu mă refer doar la judecători, cum în mod greşit se înţelege în Republica Moldova. Prin justiţie se înţelege şi organele de urmărire penală, şi procurorii. Toţi trebuie să fie independenţi, ca să poată lupta împotriva corupţiei. Altfel, vom avea o simplă deviză. Cred că ne-am săturat cu toţii de vorbe”, a explicat el.

Potrivit judecătorului român, preşedintele unui stat democratic nu are cum să ia decizii cu privire la cariera judecătorilor şi a procurorilor. ”Este un fapt greşit. Judecătorii şi procurorii trebuie să se autoguverneze prin instrumentul care există deja în majoritatea statelor europene, inclusiv în Republica Moldova, şi anume prin consiliul judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta este singurul organism care trebuie să selecteze judecătorii, să îi promoveze, să îi numească în funcţie. În niciun caz forţele politice nu au ce căuta aici, fie că vorbim de Parlament sau guvern, fie că vorbim de preşedinte. De aceea suspiciunile de politizare a justiţiei vor exista cât timp cineva din afara sistemului decide cu privire la cariera judecătorilor şi a procurorilor”, a precizat Dănileţ.

„Atâta timp cât justiţia este sub control politic înseamnă că justiţia nu îndeplineşte unul din criteriile de bază şi anume nu este independentă. E acelaşi lucru care se întâmplă astăzi în Turcia. În momentul de faţă justiţia din Turcia nu este independentă. La fel şi justiţia din Moldova. Condiţia aceasta de independenţă este esenţială pentru o democraţie. Şeful statului trebuie să solicite Parlamentului, respectiv, guvernului să elimine orice formă de control asupra justiţiei. Politicienii, atât timp cât vor controla justiţia, nu vom avea o justiţie independentă, deci, nu va fi una eficientă. Preşedintele statului trebuie să ceară modificări legislative care se impun, ca justiţia să fie independentă”, a concluzionat expertul.

Şeful statului trebuie să solicite Parlamentului, respectiv, guvernului să elimine orice formă de control asupra justiţiei. Politicienii, atât timp cât vor controla justiţia, nu vom avea o justiţie independentă, deci, nu va fi una eficientă.

Întrebat ce prerogative are preşedintele R.Moldova în lupta anti-corupţie, Dănileţ a răspuns că „şi preşedintele statului este cel care poate da un imbold, în primul rând, la nivel declarativ, în al doilea rând, prin funcţia lui de mediere între puteri. El poate oricând să solicite forţelor politice ale statului să declare anticorupţia ca fiind un scop naţional. Aceasta este părerea mea, că preşedintele statului este cel care poate impulsiona lucrurile. Iar în momentul de faţă Republica Moldova are foarte-foarte multe probleme din acest punct de vedere. Şi un preşedinte trebuie să fie ferm, puternic, care să fie împotriva corupţiei la toate nivelurile, începând cu cel politic, desigur”.