Cum să scapi de dependenţa de îndulcitorii artificiali?
Alimentele procesate, cu o cantitate mare de zahăr şi ingrediente artificiale, au distorsionat relaţia noastră cu mâncarea. Nu mai sunt doar o sursă de hrană, aceste alimente seduc momentan, creând dependenţă şi alterând funcţia creierului. Cercetările ştiinţifice arată că impactul lor îl depăşeşte chiar şi pe cel al unor droguri, încurajând consumul în exces, care poate conduce la obezitate şi dependenţă alimentară.
În 2007, un experiment realizat la Universitatea din Bordeaux a arătat că 94% dintre şoareci au preferat apa îndulcită cu zaharină în locul cocainei, chiar şi la doze crescânde, dezvăluind puterea de dependenţă a dulceaţei intense. În 2013, o analiză ştiinţifică a confirmat că zahărul activează mecanisme de recompensă cerebrală mai puternice decât cocaina, explicând de ce multor oameni le este greu să-şi modereze consumul de alimente zaharoase. Mâncatul, în special alimentele bogate în grăsimi şi zahăr, stimulează eliberarea de dopamină, hormonul de bine care reglează comportamentul alimentar.
Un studiu realizat de Universitatea Yale şi Institutul Max Planck pentru Cercetarea Metabolismului, care a folosit 13 voluntari sănătoşi a demonstrat că un smoothie bogat în calorii declanşează de două ori creşterea dopaminei: una imediat şi una la câteva minute după consum. Scanările cerebrale au relevat o creştere a eliberării de dopamină de până la 120% în mai multe zone ale creierului, comparativ cu un produs fără gust, evidenţiind modul în care astfel de alimente alterează creierul.
Mai mult, consumul de alimente activează opioidele, substanţe care generează plăcere şi alimentează dependenţele. O cercetare publicată în Journal of Neuroscience a constatat o creştere semnificativă a opioidelor la zece bărbaţi sănătoşi după o masă gustoasă, comparativ cu una neplăcută sau la care a mâncat produse de post.
Un alt studiu, publicat în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism, a legat activarea opioidelor după servirea mesei de riscul de a recâştiga în greutate la persoanele obeze. Aceste mecanisme, prin întârzierea saţietăţii, duc la supraalimentare, favorizând creşterea în greutate. Într-o eră marcată de presiuni crescânde legate de muncă, finanţe şi sănătate, alimentele devin un refugiu imediat.
Alimentele procesate, prin stimularea dopaminei şi a opioidelor, oferă o relaxare temporară, dar abuzul lor poate duce la dependenţă, cu consecinţe pe termen lung pentru corp şi minte. Pierderea controlului nu este o chestiune de voinţă, ci de modificări ale creierului. Din acest motiv, medicamente precum bupropionul – care creşte nivelul de norepinefrină (cunoscută şi ca noradrenalină) şi dopamină – şi naltrexona, care blochează receptorii opioizi, s-au dovedit utile împotriva obezităţii.
Alternative naturale
Meditaţia, atât tradiţională, cât şi modernă, cum ar fi mindfulness (o practică de a-ţi concentra atenţia pe momentul prezent), oferă beneficii neurologice şi metabolice. O analiză publicată în Obesity Reviews a examinat 18 studii, constatând că participanţii la programele de mindfulness au pierdut în medie 3,1 kg, sau 3,3% din greutatea lor iniţială, cu o creştere la 3,4 kg la momentul monitorizării. Aceste intervenţii reduc comportamentele alimentare legate de obezitate. Un studiu danez efectuat pe opt profesori de meditaţie a constatat o creştere cu 65% a dopaminei în striatumul ventral – o zonă a creierului legată de plăcere şi motivaţie – în timpul meditaţiei, promovând relaxarea profundă. Acest „centru al plăcerii” orientează comportamentul spre fericire, făcând din meditaţie o alternativă naturală la medicaţie.
Mindfulness-ul s-a dovedit, de asemenea, eficient împotriva dependenţelor de droguri şi alcool şi a durerii cronice. Un grup de neurologi germani a studiat 66 de persoane predispuse la alimentaţia din cauza stresului, împărţite în două grupuri: unul antrenat cu mindfulness şi celălalt urmărind concepte standard de sănătate. Primul grup a raportat o reducere semnificativă a poftelor, stresului şi a alimentaţiei emoţionale, cu modificări ale conexiunilor neuronale legate de recompensă şi emoţii. Cercetările publicate în CNS Neuroscience & Therapeutics au arătat o reducere a anxietăţii şi depresiei la 15 persoane depresive după opt săptămâni de mindfulness, precum şi îmbunătăţiri metabolice, cum ar fi scăderea nivelului de colesterol şi glucoză. Autorul, care s-a mutat la New York în 2022, aminteşte de existenţa sa agitată, în care mâncarea i-a oferit o uşurare temporară. Datorită meditaţiei de dimineaţă, şi-a recăpătat echilibrul, controlând poftele alimentare şi revenind la o dietă mai sănătoasă, similară cu cea a unei vieţi mai liniştite în Elveţia. Practicarea regulată i-a reorganizat reţelele cerebrale, ajutându-l să gestioneze provocările zilnice.
Urmând înţelepciunea tradiţională, care permite organismului să se vindece în mod natural, dificultăţile societăţii moderne devin mai uşor de gestionat. Odată cu revenirea la valorile originale, mâncarea ar putea deveni din nou un aliment simplu, liber de dinamica adictivă indusă de produsele procesate.
