UPDATE: Premierul anunţa un "acord de principiu cu FMI" şi nicio taxă nouă în 2015

UPDATE: Fondul Monetar Internaţional a confirmat marţi seara că a ajuns la un acord de principiu cu Guvernul României pentru un deficit bugetar de 1,8% pe cash şi respectiv de 1,2% din PIB pe ESA.

Cifrele agreate sunt în concordanţă cu obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) de 1% din deficitul PIB în termeni structurali (în baza ESA) în 2015, pe fondul unei absorbţii mai rapide a fondurilor europene, a informat FMI, printr-un comunicat pe site-ul său, relatează HotNews.

* * *

Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că s-a ajuns la "un acord de principiu" pentru bugetul pe anul 2015, acord care urmează să fie finalizat luni cu FMI, CE şi Banca Mondială.

Premierul, care astăzi a avut discuţii la Guvern cu reprezentanţii FMI şi CE a mai anunţat că bugetul va fi construit în jurul unui deficit bugetar pe cash de 1, 83% (modalitatea în care s-a calculat până acum deficitul şi care ţine cont de plăţile efective pe care le face guvernul) şi de 1,2% din PIB pe ESA (care ţine seama de angajamentele de plată ale guvernului şi de termenele la care se fac aceste plăţi) şi nu va aduce taxe şi impozite noi, relatează hotnews.

România foloseşte sistemul cash în relaţia cu FMI, însă, în relaţia cu Comisia Europeană se recurge la sistemul ESA (European System of Accounts), sistem în care pierderile companiilor de stat sunt adăugate la deficit.

Premierul a mai adăugat că discuţiile tehnice vor continua în cursul zilei de astăzi însă acordul de principiu permite finalizarea proiectului de buget pe 2015, astfel incât vineri dimineaţă bugetul să fie aprobat şi trimis la Parlament.

"Nu va exista nicio taxă şi niciun impozit suplimentar în 2015. Bugetul se închide fără a introduce în 2015 vreo altă taxă şi impozit. Cota unică de 16% rămâne în vigoare. Există o taxă care se reduce - taxa pe construcţii speciale, de la 1,5 la 1%.", a mai adăugat Victor Ponta.

"Toate măsurile - fie de stimulare economică, fie de echitate socială - rămân în buget: reducerea CAS cu 5% la angajator, scutirea impozitului reinvestit, majorarea pensiilor, dublarea alocaţiilor pentru copiii din familii cu venituri reduse", a mai adăugat premierul, conform hotnews.

Ponta a mai anunţat că noul buget păstrează şi creşterea salariului minim, acordurile deja încheiate privind creşterea veniturilor angajaţilor din educaţie şi sănătate, iar în 2015 vor fi plătite şi ultimele titluri executorii pe 2016, astfel închizându-se datoriile bugetului către diverse categorii de bugetari care şi-au câştigat în instanţă dreptul la plata unor drepturi salariale.

Bugetul în 2015 va fi de 238 miliarde lei, a mai comunicat premierul, 225 de miliarde reprezentând venituri şi 13 miliarde deficit. Creşterea economică a fost estimată la 2,5% din PIB iar pentru cofinanţarea proiectelor europene au fost prevăzute sume suplimentare: 19 mld lei pentru proiecte europene plus 9 miliarde lei pentru autorităţile locale.

Potrivit premierului, a fost agreată şi scăderea TVA la pachetele all-inclusive din turism de la 24% la 9%.

Delegaţia FMI-CE-BM va veni pentru review-ul implementării acordului la sfârşitul lunii ianuarie, a mai anunţat Ponta.

Reamintim că anterior zilei de astăzi, în presă au apărut informaţii despre un impas al negocierilor între Guvern şi troică, legate de nivelul deficitului bugetar pe care, potrivit informaţiilor lansate în spaţiul public, FMI l-ar dori de 0,9% faţă de 1,4% cât şi-a asumat România prin strategia de convergenţă. Mai mult, anterior discuţiilor, Guvernul îşi propusese să obţină, în urma negocierilor cu troica, un deficit de 2% prin creşterea cheltuielilor la apărare şi a celor cu cofinanţarea proiectelor europene.

Darius Vâlcov declara vineri, în cadrul unei intervenţii televizate că solicitarea FMI pe un deficit de 0,9% (în fapt 1% potrivit cursdeguvernare.ro) nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii. Ministrul a omis să precizeze însă care deficit e calculat pe cash şi care pe ESA.

Ori, diferenţa dintre cele 2 deficite, cel structural despre care vorbeşte FMI, şi cel cash, la care se raportează Guvernul Ponta este una esenţiala, şi anume deficitul structural nu mai permite manipularea cheltuielilor de către Guvern şi neutralizează efectul politico-economic al amânărilor la plată şi "intrarea în spirala arieratelor", arată cursdeguvernare.

Practic, acordul de principiu despre care vorbeşte premierul Ponta s-ar traduce prin faptul că troica a acceptat un deficit pe ESA mai mare cu 0,2% faţă de 1%, deficit pe care România şi l-a asumat altminteri în 2012, prin semnarea celebrului Medium Term Objectives (MTO) în timp ce Guvernul, care incerca negoicierea unui deficit de peste 2 % pe cash, prin creşterea cheltuielilor la apărare şi a celor cu cofinanţarea proiectelor europene, a obţinut un 1,83%.