Victor Ponta anunţă cruciada împotriva insolvenţelor şi evaziunii fiscale

Atât premierul Victor Ponta, cât şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vorbesc în ultima vreme despre declanşarea unei lupte contra insolvenţelor şi evaziunii fiscale, luptă pe care o descriu prin termenul "cruciadă".

"Îmi place să fim foarte pragmatici, să ne propunem lucruri palpabile ca să avem succes. Îmi doresc să începem o cruciadă împotriva insolvenţelor şi să avem toleranţă zero faţă de evaziunea fiscală! Ar ajuta România extraordinar de mult!", a scris Victor Ponta pe pagina personală de Facebook.

La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu a atras şi el atenţia asupra problemei: "Am propus şi voi continua pentru a se demara o cruciadă împotriva evaziunii fiscale care cunoaşte diferite forme, începând de la intrarea în insolvenţă până la evaziunea în domeniul muncii sau evaziunea practică de firme în diferite moduri".

Cu altă ocazie, prezent la a dezbaterea prilejuită de lansarea "Pactului pentru fiscalitate", premierul Ponta a tradus problema insolvenţei în cifre: "Pe cifre, 40 de miliarde de lei avem de încasat la buget de la firme aflate în insolvenţă. Eu nu zic că nu cred că cineva recuperează 100 % debitele din insolvenţă. (...) dar hai să recuperăm 25%. 10 miliarde de lei în plus venituri anul acesta pentru că vorbim de evaziune fiscală legală în care un judecător, un administrator special, vine şi ne ajută să nu plătim taxe. Adică eu zic să ne propunem lucruri palpabile şi realizabile ca să avem succes. Sunt gata, dacă aveţi o soluţie să ne ajutaţi, să declanşăm cruciada împotriva insolvenţelor şi toleranţă zero la evaziunea fiscală. Ne-aţi ajuta nu pe noi Guvernul, ci România aţi ajuta-o extrem de mult", a precizat premierul Ponta, citat de Agerpres.

Alba neagra cu principiul "toleranţă zero"

Pregătit să declanşeze cruciada împotriva datornicilor la stat, premierul Victor Ponta nu s-a arătat mereu atât de intransigent. Principiul "toleranţă zero" nu a fost aplicat în cazul de evaziune fiscală şi spălare de bani de la Lukoil, de exemplu, când premierul însuşi a intervenit printr-o declaraţie publică şi le-a sugerat procurorilor să ridice sechestrul impus companiei, acuzată că a provocat un prejudiciu de 230 de milioane de euro, deoarece rămân 3.500 de angajaţi fără salarii. Abordarea premierului era trasă la indigo cu cu cea a ambasadorului Rusiei la Bucureşti şi a prim-vicepreşedintelui grupului rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, care, însă, sunt plătiţi să apere drepturile Rusiei.

Acelaşi principiu "toleranţă zero" ar fi trebuit poate aplicat şi în cazul KazMunayGas. La începutul acestui an, în ciuda unei opoziţii vehemente, Guvernul Ponta a adoptat memorandumul cu Rompetrol (actualmente KazMunayGas), prin care statul a renunţat la toate procesele ce urmăreau recuperarea unei datorii de 600 milioane dolari. În schimb, compania se angaja să răscumpere contra 200 de milioane de dolari 26,6959% din acţiunile deţinute de stat şi să înfiinţeze un fond de un miliard de dolari care va investi în proiecte din domeniul energetic. Promisiunile nu s-au materializat până în prezent, iar pentru Guvern acest subiect a devenit unul tabu.

ANAF - o piatră de moară la gâtul bugetului de stat

Recuperarea datoriilor şi consolidarea bugetului de stat este un lucru vital pentru ţara noastră şi orice tentativă de a grăbi aceste eforturi este lăudabilă. Organismul responsabil de această importantă sarcină este Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), instituţie a cărei eficienţă ridică uneori mari semne de întrebare. Să luăm exemplul recuperării bunurilor provenite din infracţiuni.

Potrivit procurorului-şef al DNA, doar din sumele care sunt sechestrate anual de instituţia pe care o conduce s-ar putea acoperi o treime din bugetul sănătăţii, iar în afară de DNA mai există şi DIICOT şi toate structurile de parchet din România. Vorbim de sute şi sute de milioane de euro, bani care, aparţin de drept statului, instanţele de judecată pronunţând decizii de confiscare în acest sens.

Şi aici intervine ANAF, care, aşa cum reiese dintr-un raport al Expert Forum, a recuperat între 5-8% pagubele dovedite de DNA, însă nimeni nu ştie performanţa reală a instituţiei pentru că nu există un sistem transparent care să contabilizeze datele.

"Rata mică a punerii în executare de către ANAF a deciziilor definitive de executare e un motiv de îngrijorare atât pentru reprezentanţi ai sistemului judiciar, cât şi pentru observatori externi. (...) Este urgent să se elimine aceste deficienţe procedurale, pentru că nepunerea în executare a deciziilor de confiscare elimină un element esenţial al deciziilor de condamnare. Este inacceptabil ca prin (in)acţiunea unei instituţii executive să se altereze o decizie definitivă a puterii judecătoreşti", se arată în analiza Expert Forum.

Într-un interviu pentru Hotnews.ro, Laura Ştefan, expert anticorupţie în cadrul EFOR, a explicat motivele pentru eficienţa deplorabilă a instituţiei. În primul rând, aceste executări sunt lăsate în competenţa structurilor locale ale ANAF-ului, iar când este vorba despre cazuri răsunătoare de corupţie în care trebuie să se pună în executare măsura confiscării, acestea sunt oarecum timorate de apropierea de factorul politic la nivel local.

Un alt motiv invocat de Laura Ştefan este faptul că în legislaţia românească nimeni din sistemul judiciar după pronunţarea hotărârii judecătoreşti de condamnare nu mai verifică ce se întâmplă mai departe, dacă ea într-adevăr este pusă în executare.

"Într-un fel, sistemul judiciar merge pe bună credinţă. Adică are încredere în puterea executivă că într-adevăr îşi va face treaba. În acest moment, după cum vedem, puterea executivă performează prost", a explicat aceasta.

"Al treilea motiv este că nu există un cont special în care să se ducă doar sumele care provin din confiscări în materie penală, respectiv din recuperarea prejudiciului în materie penală acolo unde victima este statul şi, deci, ANAF-ul trebuie să recupereze prejudiciul. Existenţa unui astfel de cont ar da posibilitatea cunoaşterii în timp real al nivelului de executare al hotărârilor judecătoreşti definitive", a mai adăugat experta.