Rovinari, o licitaţie cu cântec. Greenpeace cere desecretizarea acordului cu chinezii

Greenpeace a cerut luni Guvernului desecretizarea şi publicarea acordului de înfiinţare a companiei Independent Power Producer (IPP) pentru implementarea unei noi unităţi energetice la Termocentrala Rovinari în parteneriat cu China Huadian Engineering.

Semnat în luna octombrie de către părţile română şi chineză în prezenţa premierului Victor Ponta, documentul este păstrat secret, în baza unei clauze de confidenţialitate incluse în Memorandumul de înţelegere, semnat în prealabil de autorităţile române cu partenerul chinez, informează Greenpeace, potrivit unui comunicat de presă remis Epoch Times.

Clauza de confidenţialitate se constituie într-un paravan de netrecut pentru toţi cei care vor să ştie mai multe despre investiţia respectivă a statului – cetăţeni, presă şi societate civilă, afirmă Greenpeace, precizând că luni, 8 decembrie, a trimis către Guvern o cerere de desecretizare a Acordului de înfiinţare a companiei şi de comunicare a documentului.

"Complexul Energetic Oltenia aparţine tuturor cetăţenilor acestei ţării, iar Ministerul Economiei şi întregul guvern au ca scop reprezentarea intereselor cetăţenilor ţării. Cu toate acestea, entităţile amintite semnează înţelegeri cu China, în numele cetăţenilor pe care îi reprezintă, însă cu clauze de confidenţialitate faţă de aceştia", atrage atenţia Greenpeace.

''Suntem de părere că Guvernul trebuie să susţină interesele cetăţenilor României în relaţia cu ţările străine şi nu pe cele ale Chinei în relaţia cu cetăţenii României. Transparenţa, în acest context, este o condiţie minimă înainte de orice decizie” – se menţionează în cererea adresată Guvernului de Greenpeace.

Rovinari, povestea unei licitaţii cu iz penal

Complexele energetice din Oltenia reprezintă un nucleu de securitate şi de stabilitate, furnizând singura energie de siguranţă din România. Existenţa şi buna lor funcţionare este vitală pentru sistemul energetic românesc, de ele depinzând evitarea unui blackout (pană generală de curent), a explicat recent, într-un interviu acordat Epoch Times, Marcel Hoară, fost şef al Consiliului de Administraţie Rovinari, fost preşedinte al Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale.

România a trecut de două ori de-a lungul existenţei sale printr-un blackout, în anul 1978, fiind la un pas de unul în decembrie 2014, când sistemul aproape a căzut după ce un reactor de la Cernavodă nu a putut să intre în funcţiune. La momentul respectiv, Dispecerul Naţional a solicitat ca două grupuri de la Rovinari şi Turceni să intre în funcţiune. Acestea au intrat în funcţiune şi au căzut, România fiind la un pas de blackout, cu toate consecinţele aferente: morţi pe mesele de operaţii în spitale, metrouri prizoniere în tuneluri, calculatoare oprite, semafoare moarte, beznă în casele tuturor. Dezastrul a fost evitat in extremis.

"Complexele energetice din Oltenia furnizează aproximativ 30% din energia naţională reprezentând singura energie de siguranţă din România, deplin în sensul în care nuclear se poate întâmpla să nu curgă apă pe Dunăre şi se opreşte grupul, energia hidro, este cum este, plouă, nu plouă şi aşa mai departe. România are, şi, în genere, au toate statele, un back-up energetic reflectat undeva în zona de cărbune. În zona de cărbune poţi să aprinzi grupul oricând, să îi dai drumul şi să ia un back-up energetic", explică Marcel Hoară.

În consecinţă, în timpul Guvernării Boc s-a luat decizia de a se realiza un IPP, printr-o procedură de licitaţie, "în aşa fel încât Rovinariul şi Turceniul să producă energie curată din cărbune şi de siguranţă naţională", a relatat Marcel Hoară.

Procedura a fost demarată în 2010, prin efectuarea unui studiu de fezabilitate la Rovinari. În baza acestuia a fost pregătită licitaţia la care au participat patru mari firme printre care şi China Huadian "care nu a avut încotro" şi a agreat caietul de sarcini, caiet care, potrivit lui Marcel Hoară, conţinea prevederi dure pentru chinezi, inclusiv obligaţii de mediu etc.

Procedura a început în 2011, şi în mai 2012 când PDL a ieşit de la guvernare, licitaţia era închisă, cu obligaţii specifice pentru câştigător de a realiza procedurile şi a începe investiţia la termenele, banii, condiţii, şi în tehnologia stabilită, care însemna inclusiv înmagazinarea carbonului, "o investiţie de peste 940 de milioane de euro", potrivit lui Marcel Hoară.

În 2012, după ce a preluat Puterea, Ponta a prezentat Rovinariul drept o mare realizarea a guvernului său. În 2013, a introdus în programul de investiţii naţionale, drept a doua mare investiţie din România, un miliard de euro care ar fi urmat să fie cheltuiţi la Rovinari, deşi era imposibil, construirea grupului energetic luând 4-5 ani. Ulterior, Ponta s-a dus să-şi facă aranjamente prin China şi a reluat studiul de prefezabilitate, care a durat doi ani, a mai afirmat Hoară.

În consecinţă, marea investiţie chineză de un miliard de euro la Rovinari cu care s-au lăudat Ponta şi Dragnea în anul electoral 2014 este practic investiţia care ar fi trebuit demarată în baza licitaţiei în 2012, dar care acum se va face în condiţii avantajoase pentru chinezi, nu pentru statul român.

Potrivit caietului de sarcini, chinezii primeau 49% din acţiuni, ne-a explicat Marcel Hoară. În urma vizitelor premierului în China, acest procent s-ar fi modificat însă. Conform unor surse guvernamentale China Huadian ar urma să primească pachetul majoritar, majoritar însemnând mult peste 50%. Cât de majoritar, nu se ştie exact, datorită clauzei de confidenţialitate menţionate de Greenpeace.

"Dacă era un caiet de sarcini în care această companie chineză avea termene clare, ca şi partea română, oare de ce am renunţat la aceste condiţii care erau în beneficiul statului român?" se întreabă Marcel Hoară.

Reamintim în context că Rovinari nu este un caz singular, Guvernul Ponta ofertând chinezilor, practic, tot ce înseamnă proiect energetic important, de la cele două reactoare nucleare de la Cernavodă până la cablul submarin România-Turcia şi microhidrocentrale pe Olt.

Nu numai că tot ce înseamnă proiect energetic mare ar trebui, în viziunea premierului, să implice şi o companie chineză ci, mai mult, pentru unele dintre proiecte Guvernul vrea să acorde chiar şi ajutoare de stat, mergând de la aprobarea unui preţ de referinţă garantat până la scutiri de impozite şi taxe precum cea pe stâlp. Niciun compromis nu pare prea mare pentru Guvernul Ponta pentru a-i aduce în România pe chinezi.