Uniunea Europeană dezbate un proiect ce combate influenţa Uniunii Vamale

Miniştrii de Externe ai statelor membre UE dezbat luni la Bruxelles două documente interne prin care se doreşte protejarea acordurilor de aderare cu Georgia şi Moldova, în contextul crizei din Ucraina, cât şi susţinerea ţărilor cu potenţial pro-European din estul continentului, notează Euobserver.

Unul din documente, denumit „20 de puncte cu privire la Parteneriatul Estic post-Vilnius”, a fost scris de Suedia şi a fost semnat de alte 12 ţări, printre care Germania, Polonia şi Marea Britanie. În al doilea document, scris de Polonia, se detaliază direcţia economică a Uniunii Europene cu privire la ţările incluse în Parteneriatul Estic. Direcţiile notate sugerează Uniunii Europene să ofere un ajutor sporit dezvoltării agriculturii şi zonelor rurale.

Una dintre măsurile propuse va fi angajarea lobbyiştilor destinaţi să contracareze valul rusesc de „dezinformare”. Un alt punct discutat include planurile de finanţare a Georgiei şi Republicii Moldova, precizând că fondurile destinate celor două state între anii 2014 şi 2020 vor fi „relativ mai mari”. Proiectul mai propune semnarea pactului dintre UE şi cele două ţări în luna august, cât şi reducerea plafonului de îndatoriri la o posibilă asociere pentru Armenia, Azerbaijan, Belarus şi Ucraina.

Proiectul vine în contextul crizei din Ucraina, al cărei refuz de a mai semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană a creat o oarecare instabilitate a politicii europene în regiune.

Un punct ridicat atât de Suedia cât şi de Polonia arată că Uniunea Europeană nu este destul de transparentă şi vizibilă în spaţiul est-european. Astfel, este necesară ”o strategie de comunicare efectivă pentru a explica la scară largă ce face Uniunea Europeană, de ce o face, cât şi să prezinte proiectele concrete ale Uniunii”.

Odată cu blocajul vămilor impus de Rusia asupra Ucrainei, documentul avertizează că UE ar trebui să „se pregătească în perspectivă împotriva ameninţărilor interne şi externe, şi a acţiunilor împotriva ţărilor candidate, acţiuni precum embargouri comerciale, restricţii ale muncitorilor migranţi şi amplificarea tensiunilor ce pot duce la conflicte prelungite”.

Documentele pregătesc un proiect de PR pentru a „răspunde dezinformării (ruseşti - n.r. )... inclusiv prin implicarea experţilor diplomatici publici”. Acestea recomandă „vizite constate în Georgia şi Moldova” din partea oficialilor de nivel înalt din UE, şi „desfăşurarea activităţilor specifice... care să ţintească minorităţile naţionale şi regiunile izolate.”

Ţările pro-UE vor fi răsplătite printr-o „prioritizare a fondurilor UE”. În statele cu un regim opresiv fondurile suplimentare vor fi direcţionate către societatea civilă, studenţi şi minorităţi.

Cu privire la Ucraina, noile proiecte precizează că UE trebuie să „continue implicarea pe un spectru politic larg şi să-şi ajusteze politica în funcţie de viitoarele contexte.”

Totuşi, până la alegerile din 2015, oficialii polonezi nu se aşteaptă la prea multe veşti bune din Ucraina, însă „există un potenţial pro-European mare în societate, vizibil în principal la generaţia mai tânără şi la sectorul non-guvernamental”. Grupurile pro-Europene ar trebui să primească „acţiuni concrete de susţinere” din partea Uniunii Europene.

Din cauza faptului că situaţia în Ucraina poate degenera, va apare problema unei posibile migraţii a cetăţenilor – „oameni care vor dori să se adăpostească în UE. Ca vecini responsabili trebuie să ne pregătim pentru o asemenea situaţie”, completează documentul Poloniei.