Ucraina şi Rusia au făcut un schimb major de prizonieri chiar în ajunul Anului Nou

Marţi, în ultima zi a anului 2024, Rusia şi Ucraina au făcut schimb de sute de prizonieri în cadrul unui acord intermediat de Emiratele Arabe Unite (EAU).

Ministerul rus al Apărării a confirmat că a schimbat 150 de prizonieri de război ucraineni cu acelaşi număr de soldaţi ruşi. Cu toate acestea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că 189 de ucraineni s-au întors acasă ca urmare a schimbului. Nu este clar de ce există o discrepanţă între cifre, potrivit Zero Hedge.

"Întoarcerea oamenilor noştri din captivitatea rusă este întotdeauna o veste foarte bună pentru fiecare dintre noi. Iar astăzi este una dintre aceste zile: echipa noastră a reuşit să aducă acasă 189 de ucraineni", a anunţat Zelenski pe Telegram.

Printre cei eliberaţi s-au numărat "apărători ai Azovstal şi Mariupol", potrivit afirmaţiei liderului ucrainean, care a promis să "continue să lucreze pentru a elibera fiecare persoană din captivitatea rusă".

"Acesta este obiectivul nostru şi nu vom uita pe nimeni. Mulţumesc echipei care face totul pentru a ne aduce oamenii acasă", a continuat el.

De partea rusă, un videoclip postat de comisarul pentru drepturile omului al ţării, Tatiana Moskalkova, prezenta soldaţi eliberaţi primind îngrijire şi ajutor.

"Foarte curând, băieţii noştri îşi vor îmbrăţişa familiile şi prietenii şi vor sărbători Anul Nou pe pământul lor natal", a spus ea.

De la începutul războiului, în februarie 2022, au avut loc 60 de schimburi diferite de prizonieri. Ultimul schimb a avut loc la jumătatea lunii octombrie, când cele două ţări au schimbat 95 de prizonieri de război fiecare.

Ucraina a declarat luni că Moscova a eliberat un total de 3.956 de persoane - soldaţi şi civili - în cadrul unor acorduri cu Kievul de la începutul conflictului.

Acest nou schimb la scară largă confirmă, de asemenea, că ambele părţi menţin cel puţin negocierile sau un anumit nivel de comunicare indirect, prin intermediul unor ţări terţe mediatoare.

Zelenski a refuzat în mod constant să intre în orice negocieri care ar duce la cedarea de teritorii de către Ucraina. Cu toate acestea, Ucraina se confruntă cu o criză severă de lipsă de personal şi de muniţii.

Din acest motiv, majoritatea analiştilor consideră că o eventuală soluţionare negociată este inevitabilă. Kievul doreşte însă o pârghie mai bună şi încă mai speră să primească mai multe fonduri pentru apărare şi armament avansat din partea Occidentului înainte de învestirea lui Donald Trump.