Kievul investighează brigada sa specială instruită în Franţa, după ce au fost raportate dezertări în masă

Biroul de Stat de Investigaţii al Ucrainei investighează o brigadă special instruită pentru a utiliza arme franceze, după rapoarte potrivit cărora sute de soldaţi au dezertat din unitate.

Tetyana Sapian, un purtător de cuvânt al agenţiei de investigaţii, a declarat pentru Interfax-Ucraina că autorităţile au lansat o anchetă penală privind abuzul de putere şi dezertarea la Brigada 155 Mecanizată, potrivit Business Insider.

Brigada de infanterie, numită "Ana din Kiev" după o prinţesă din Kiev din secolul al XI-lea care a devenit regină a Franţei, are aproximativ 5.800 de soldaţi. Aproximativ 2.000 dintre aceştia au urmat luni de pregătire în Franţa în 2024.

Acolo, ei s-au bucurat de un profil relativ înalt. Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit personal cu mai multe batalioane ale Brigăzii 155 în timpul unei vizite publice la o bază franceză în octombrie.

Parisul a înarmat brigada cu propriul său armament, inclusiv 18 vehicule blindate AMX 10, 18 obuziere Caesar montate pe camioane şi 128 de transportoare blindate de trupe. Unitatea dispune, de asemenea, de unele dintre preţioasele tancuri de luptă principale Leopard 2A4 ale Germaniei.

Până în noiembrie, unitatea 155 era pregătită să ajungă pe linia frontului, oficialii francezi afirmând că aceste trupe ucrainene erau acum echipate pentru a lupta cu un antrenament occidental pe câmpul de luptă.

Dar un raport de săptămâna trecută al jurnalistului ucrainean Yuriy Butusov a declarat că brigada a fost afectată de dezertări şi probleme de conducere, chiar înainte de a fi desfăşurată la Pokrovsk.

"Înainte ca brigada să tragă primul foc, 1.700 de militari au părăsit-o voluntar", a scris Butusov.

El nu a furnizat dovezi pentru afirmaţia sa, dar a publicat o numărătoare a efectivelor unităţii de-a lungul timpului, care spunea că sute de oameni au dezertat lunar din martie până în noiembrie, forţând brigada să continue să suplinească personalul.

Un factor cheie în rata de dezertare, a scris Butusov, a fost faptul că mulţi membri ai unităţii au fost recrutaţi cu forţa de pe străzile din Ucraina. De asemenea, aproximativ 50 de oameni au dezertat în timp ce unitatea se antrena în Franţa, a adăugat Butusov.

Incertitudinea planează, de asemenea, asupra conducerii Brigăzii 155. La câteva zile după desfăşurarea sa pe linia frontului, comandantul brigăzii, col. Dmytro Ryumshin, a anunţat brusc că se retrage. Ryumshin, un ofiţer experimentat, cu experienţă în comandarea altor două brigăzi, a mulţumit trupelor sale într-o postare pe Facebook, spunând că Brigada 155 a trecut printr-o "călătorie grea, dar semnificativă".

El a fost înlocuit de col. Maksimov Taras Viktorovych, fost comandant al Brigăzii 14 Mecanizate.

Brigada 155 a mutat, de asemenea, soldaţi către alte unităţi care aveau nevoie de refacere şi, potrivit lui Butusov, s-a confruntat cu cel puţin şapte schimbări semnificative de personal din martie.

De exemplu, specialiştii în bruiaj de drone din cadrul acestei brigăzi au trebuit să îndeplinească roluri de infanterie pe fondul unei lipse de personal, a scris el.

Mariana Bezuhla, o controversată membră a Parlamentului ucrainean cunoscută pentru criticile aduse conducerii militare, a declarat la începutul lunii decembrie că Brigada 155 a fost "ruptă în bucăţi, detaşată la alţii”.

"Chiar şi faptul că francezii au încercat să facă brigada specializată nu a salvat-o de deciziile militare stupide ale generalilor noştri şi au sfâşiat unitatea", a spus ea.

Raportul lui Butusov a stârnit de atunci indignare în rândul personalităţilor ucrainene, cum ar fi locotenent-colonelul Bohdan Krotevych, care îndeplineşte funcţia de şef de stat major în Brigada Azov.

"Poate că este o idioţenie pură să creezi brigăzi noi şi să le echipezi cu tehnologie nouă în timp ce cele existente sunt subdimensionate", a scris el pe X.

Serhii Sternenko, un cunoscut avocat ucrainean care furnizează drone finanţate prin crowdfunding unităţilor militare, a declarat că organizaţia sa a ajutat Brigada 155 deoarece aceasta nu avea drone şi jammere furnizate oficial.

"De ce să creăm o nouă brigadă atunci când brigăzile existente au o lipsă critică de personal, doar pentru a o diviza ulterior şi a transfera personalul la vechile brigăzi? Care este rostul?", a scris el marţi pe canalul său Telegram.

Soarta brigăzii ameninţă să strice moştenirea eforturilor lui Macron de a poziţiona Franţa ca un aliat ferm al Ucrainei. Parisul a promis Kievului un ajutor militar de aproximativ 3 miliarde de dolari, iar Macron a fost unul dintre cei mai vocali lideri europeni care au militat pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

De asemenea, Macron a lansat ideea de a trimite trupe franceze în Ucraina în cazul în care Rusia ar reuşi un progres masiv.

Brigada "Ana din Kiev" este doar unul dintre numeroasele proiecte de formare la care Franţa şi Europa au lucrat cu Ucraina. De la sfârşitul anului 2022, peste 63.000 de soldaţi ucraineni au fost instruiţi în cadrul Misiunii de asistenţă militară a Uniunii Europene, un program finanţat de UE care face ca statele membre să instruiască şi să echipeze forţele Kievului.

Programul are un buget de 420 de milioane de dolari pentru următorii doi ani, care se încheie în noiembrie 2026.