Trump îl alege pe John Ratcliffe la conducerea CIA

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat marţi că l-a ales pe John Ratcliffe, un aliat apropiat care a fost director al serviciilor naţionale de informaţii la sfârşitul primului său mandat, pentru a ocupa funcţia de director al Agenţiei Centrale de Informaţii, potrivit Reuters.

Ratcliffe a condus agenţia de spionaj a naţiunii de la sfârşitul lunii mai 2020 până când Trump a părăsit funcţia în ianuarie 2021. Mai recent, el a fost co-preşedinte al Centrului pentru Securitate Americană, un think tank care susţine poziţiile lui Trump, şi l-a consiliat pe fostul preşedinte republican cu privire la politica de securitate naţională în timpul campaniei sale din 2024.

„Aştept cu nerăbdare ca John să fie prima persoană care să servească în ambele cele mai înalte funcţii de informaţii ale naţiunii noastre. El va fi un luptător neînfricat pentru drepturile constituţionale ale tuturor americanilor, asigurând în acelaşi timp cele mai înalte niveluri de securitate naţională şi PACE PRIN FORŢĂ”, a afirmat Trump într-o declaraţie în care a anunţat nominalizarea.

Ratcliffe, fost membru al Camerei Reprezentanţilor, a promis la audierea sa de confirmare pentru a fi director al Biroului pentru Intelligence (DNI) în mai 2020 că va furniza „informaţii obiective şi în timp util” în această poziţie.

De asemenea, el a spus că va monitoriza îndeaproape alte probleme, cum ar fi armata Iranului, programul de arme nucleare al Coreei de Nord şi interferenţa străină în alegerile din SUA.

Când Ratcliffe a fost confirmat ca DNI în 2020 de către Senatul cu majoritate republicană, toţi senatorii democraţi au votat împotriva numirii sale, invocând lipsa de experienţă şi partizanatul.

Având în vedere că republicanii controlează din nou camera anul viitor, se aşteaptă ca de data aceasta să fie aprobat cu uşurinţă.

Mai recent, Ratcliffe a criticat modul în care administraţia preşedintelui democrat Joe Biden a abordat conflictul din Orientul Mijlociu. Într-un articol publicat în iunie, el a susţinut că ameninţarea lui Biden de a opri livrările de arme către Israel din cauza acţiunilor sale militare din Gaza a pus în pericol un aliat-cheie. De asemenea, el a susţinut că administraţia nu a fost suficient de dură cu Iranul.

Ratcliffe s-a poziţionat, de asemenea, ca un dur în relaţia cu China în timpul mandatului său ca DNI.

„Informaţiile sunt clare: Beijingul intenţionează să domine SUA şi restul planetei din punct de vedere economic, militar şi tehnologic”, a scris Ratcliffe într-un articol din decembrie 2020 în Wall Street Journal.

În calitate de DNI, democraţii şi foştii oficiali ai serviciilor de informaţii l-au acuzat că a declasificat informaţii în beneficiul lui Trump şi al aliaţilor săi republicani. Ei au susţinut că a folosit aceste informaţii pentru a ataca adversarii politici, inclusiv pe Biden, pe atunci rivalul lui Trump la preşedinţie. Biroul lui Ratcliffe a negat acuzaţia.

A fost a doua oară când Trump l-a nominalizat pe Ratcliffe pentru acest post. Acesta era cel mai proaspăt membru al Comitetului de Informaţii al Camerei Reprezentanţilor, cu doar şase luni în comisie, când Trump a spus pentru prima dată că doreşte să îl numească în iulie 2019.

Trump a renunţat rapid la prima nominalizare a lui Ratcliffe atunci când membrii Congresului s-au îngrijorat că acesta era prea lipsit de experienţă şi prea partizan. Dar republicanii l-au susţinut pe Ratcliffe când Trump l-a ales din nou, spunând că funcţia de DNI este prea importantă pentru a fi ocupată doar de funcţionari interimari.

Ratcliffe a reprezentat un district congresional din Texas din 2015 şi a făcut parte din comisiile de informaţii şi judiciare ale Camerei Reprezentanţilor. El a devenit cunoscut ca un apărător deschis al lui Trump în timpul procedurilor conduse de democraţi care au dus la punerea sub acuzare a lui Trump în 2019 pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului.

Senatul condus de republicani l-a achitat ulterior pe Trump, singurul preşedinte american care a fost pus sub acuzare de două ori.

Trump a avut o relaţie dificilă cu agenţiile de informaţii, inclusiv CIA, acuzând angajaţii acestora că fac parte din „deep state” (statul paralel), termenul său pentru angajaţii federali de carieră pe care îi acuză că îşi urmăresc propriile agende.