Trei alternative pentru teoria Big Bang-ului
alte articole
Dacă teoria Big Bang-ului este până în prezent explicaţia cea mai cunoscută privind crearea Universului, există şi alte explicaţii ipotetice privind originea universului cunoscut? În continuare un sumar simplificat al celor trei teorii alternative.
Teoria Universului aflat într-o stare qvasi-stabilă
Universul este, şi a fost mereu, în esenţă la fel, conform teoriei universului în stare stabilă, o teorie populară în anii 1950 şi 1960. Dar ce reprezintă aparenta expansiune a universului observată de astronomi?
Susţinătorii acestei teorii spun că universul s-ar putea extinde, dar în esenţă rămâne la fel. În timp ce universul se extinde şi devine din ce în ce mai subţire, spun ei, materia este creată încontinuu din nimic.
Teoria stării stabile a ieşit uşor din peisaj când a fost descoperită radiaţia cosmică de fond (RCF).
Se spune că RCF este o radiaţie provocată de Big Bang, iar astronomii o folosesc pentru a înţelege cum ar fi arătat Universul în vremurile sale timpurii, sau chiar în prima secundă de la naştere. Aderenţii teoriei stării stabile nu au adus o explicaţie alternativă pentru radiaţia cosmică de fond, astfel că teoria a pierdut treptat teren.
Teoria Universului oscilant
Această teorie nu neagă teoria Big Bang, dar precizează că se poate să fi existat multe Big Bang-uri consecutive. Între fiecare Big Bang ar fi existat un Big Crunch - un punct în care universul se extinde până la limită şi apoi se prăbuşeşte. Procesul oscilant între geneză şi distrugere a fost numit Big Bounce.
După ce au studiat radiaţia cosmică de fond, oamenii de ştiinţă au spus că universul s-ar putea încheia mai degrabă printr-o ”Mare Îngheţare sau o Căldură Mortală”, decât printr-o ”Mare Tasare”, conform unui articol din Universe Today.
Teoria inflaţiei haotice
Fizicianul Andrew Linde, de la Standford, are o serie de întrebări la care teoria Big Bang nu poate răspunde. Unele dintre ele au fost rezumate într-un articol al revistei Alumni din 2007.
”Ce a lovit (banged n.r.-)? De ce s-a lovit atunci când a făcut-o, şi de ce ar fi făcut-o aparent peste tot în acelaşi timp? Ce exista înainte de lovitură ?
Se poate ca Big Bang-ul să nu fi fost un eveniment singular, ci mai degrabă o inflaţie răspândită şi iregulară, spune Linde.
Acesta a dezvoltat teoria inflaţiei haotice în anii 1980: expansiunile, precum cea dintr-un Big Bang, s-ar fi putut petrece în orice punct din spaţiu unde exista energia potenţială potrivită.
”Am presupus că întregul Univers a fost creat în acelaşi moment. Poate n-a fost”, spune Linde.
Studiile asupra radiaţiei cosmice de fond din 1990 arată o variaţie a intensităţii, ceea ce aduce dovezi favorabile teoriei inflaţiei haotice.
Atunci când este privit dintr-o perspectivă imens de largă, cosmosul nu se potriveşte în cadrul în care l-au construit oamenii de ştiinţă.
”În schimbul unui Univers cu o singură lege fizică, inflaţia haotică eternă prevede un multivers existent etern, în care toate posibilităţile pot fi realizate”, a explicat Linde.
”Liniile paralele se pot intersecta la o distanţă destul de mare. Legile fizice se pot schimba. Numai că noi nu putem vedea când o fac. Suntem furnici pe un vast balon.”
