Unele dintre cele mai înspăimântătoare experimente ştiinţifice efectuate vreodată

Lumea ştiinţifică şi tehnologică se află într-o evoluţie continuă, însă unele dintre experimente efectuate în numele ştiinţei ţin de domeniul bizarului, în timp ce altele sunt de-a dreptul înspăimântătoare. Vă prezentăm o serie de experimente ieşite din comun.

Experimentul prizonierilor din Stanford

Experimentul prizonierilor de la Stanford, condus de Philip Zimbardo, a avut loc în anii 1970. Psihiatrul a luat 24 de absolvenţi universitari, voluntari, şi le-a repartizat roluri de prizonieri şi gardieni, într-o închisoare amenajată în subsolul universităţii. După doar câteva zile, o treime dintre gardieni au prezentat tendinţe sadice, doi prizonieri au trebuit să fie scoşi mai devreme din program din cauza traumelor emoţionale, iar întregul experiment a durat doar şase din cele 14 zile planificate. Experimentul a arătat cât de uşor pot deveni oamenii abuzivi, în situaţii în care acest lucru este încurajat.

Puţul disperării

Psihologul Harry Harlow a indus depresia clinică maimuţelor macac luând puii care s-au ataşat de mamele lor şi plasându-i în izolare deplină, într-o cuşcă întunecată, până la 10 săptămâni. În câteva zile puii de maimuţă au devenit psihotici şi cei mai mulţi dintre ei n-au mai putut fi trataţi.

Caprele paianjen

Nexia Biotechnologies a dezvoltat o capră transgenică al cărui lapte conţine proteine specifice mătăsii de păianjen. Laptele poate fi rafinat în polimeri super-duri (superstrong biosteel polymers).

Care este impactul pe care l-ar putea avea asupra ecosistemului?‪ Până la urmă nu vom şti niciodată. În 2009 povestea cu caprele s-a dus la fund, iar Nexia a fost dizolvată. Nu este clar unde au ajuns caprele cu bio polimerii din laptele lor.

Ruşii au menţinut în viaţă capete de câine

Acest film de propagandă infam din 1940 îl arată pe sovieticul Dr. Serghei S. Bryukhonenko tăind capete de câini şi menţinându-le în viaţă cu ajutorul aparatelor. Filmarea a produs o agitaţie mare în Occident. Nici nu ştii ce să speri - că a fost un fals, sau nu.

Testul medicamentului THN1412

În anul 2007, au început testele medicamentului THN1412, un tratament pentru leucemie. Acesta fusese testat anterior pe animale şi s-a constatat că este complet sigur. În general, un medicament este considerat sigur pentru a fi testat pe oameni atunci când se constată că nu este fatal pentru animale. La testarea pe subiecţi umani s-au administrat doze de 500 de ori mai mici decât cele considerate sigure pentru animale. Cu toate acestea, medicamentul, considerat sigur pentru animale, a cauzat un colaps total al organelor interne pentru subiecţii supuşi testării.

Anul în care acest lucru a avut loc? 2006.

Un creier uman conectat cu un şoarece

Cercetătorii de la Institutul Salk din La Jolla au descoperit cum să crească celulele creierului uman prin injectarea de celule stem embrionare în şobolani cu Parkinson. Acest lucru combină numeroasele întrebări legate de subiectul celulelor stem cu cele generate de cercetarea transgenică. La urma urmei ce vom obţine: pui de şoarece foarte inteligenţi, sau oameni cu creier de rozătoare?

Cod de identificare implantabil

Primul microcip implantabil în corpul uman, numit RFID (identifying integrated circuit device), a fost realizat în 1998 de omul de ştiinţă britanic Kevin Warwick. De atunci lucrurile au evoluat puţin, astfel că diverse instituţii şi companii din SUA primesc aprobarea de la FDA pentru a face astfel de implanturi indivizilor pentru diverse scopuri - urmărire, acces în diverse facilităţi, securitate etc. Un avocat general mexican şi-a „microcipat” 18 membri de personal care aveau acces la documente importante. Perspectiva unei companii care îşi forţează angajaţii să facă un implant de orice tip este înfiorătoare şi totalitară.

Controlul minţii - optogenetica

Optogenetica este un sistem biotehnologic care permite oamenilor de ştiinţă să pornească şi să oprească neuronii care au fost "sensibilizaţi genetic la lumină" folosind lumină de diferite culori. Tehnica necesită implanturi cerebrale, dar se pare că funcţionează deja la rozătoare care pot fi obligate să se îndrepte într-o anumită direcţie. Imaginaţi-vă ce se va întâmpla dacă optogenetica va evolua destul încât să controleze comportamentul uman.

Stimocever

José Delgado, un profesor de la Yale, a inventat Stimocever, un radio implantat în creier pentru a controla comportamentul. În cel mai dramatic experiment de acest gen, el a demonstrat eficienţa acestuia prin oprirea unui taur care era în plin avânt.

Delgado făcea parte dintr-un mic grup de cercetători care au pus la punct o nouă metodă de terapie prin electroşoc. Iată cum funcţiona: mai întâi cercetătorii implantau sârme şi electrozi mici în craniul subiectului. Apoi trimiteau impulsuri electrice în părţi diferite ale creierului, provocând emoţii şi mişcări involuntare ale corpului. Scopul era să schimbe starea mentală a pacientului, înveselindu-l pe cel deprimat şi calmându-l pe cel agitat.

Dar Delgado a dus această ştiinţă un pas mai departe atunci când a dezvoltat "stimoreceptorul". Un cip cam de mărimea unei monede, care putea fi introdus în craniul pacientului şi controlat prin telecomandă. Delgado credea că această tehnologie va duce la o societate "psihocivilizată" unde fiecare îşi va putea tempera tendinţele autodistructive la o simplă apăsare de buton.

Robo-şobolanii şi gândacii cibernetici

Este vorba de animale controlate de la distanţă capabile să stea cu ochii pe voi. Cercetătorii au găsit deja modalităţi să creeze şobolani şi gândaci cibernetici, controlabili prin telecomandă. În cazul în care conceptul unor ochi de şobolani care te privesc din întuneric nu te sperie de moarte, atunci poate te sperie gândacii zburători.

Pentru gândaci există chiar o aplicaţie pe telefon pentru asta.

Desigur, armata este foarte interesată de ambele proiecte.

Roboţi care mănâncă

Robotul EATR (Energetically Autonomous Tactical Robot) este menit să se întreţină prin devorarea de biomasă. În timp ce dezvoltatorii jură că este strict vegeterian, acest lucru nu este chiar atât de reconfortant în faţa inteligenţei artificiale emergente. Să sperăm că nu are de gând să ne mănânce toate pădurile.