Opt principii din înţelepciunea antică, demonstrate ştiinţific

Recent, ştiinţa modernă a validat un număr de învăţături şi credinţe, din înţelepciunea vechilor civilizaţii, care s-au bucurat de încrederea oamenilor dar nu au putut fi demonstrate empiric, până în prezent. Progresele ştiinţifice confirmă destul de des puterea, veridicitatea şi eficacitatea psihologiei anticilor şi a practicilor meditative.

La nivel intuitiv se cunoaşte de secole că stilul de viaţă propovăduit de înţelepţii din antichitate poate să ne ajute să ducem vieţi fericite, pline de sănătate şi echilibru. Acum s-a demonstrat şi ştiinţific: este indicat să urmăm cu toată încrederea aceste crâmpeie de înţelepciune antică şi să le aplicăm în vieţile noastre.

Iată 8 credinţe şi practici antice care au fost confirmate şi de ştiinţa modernă:

Altruismul ne face mai sănătoşi

În căutările lor neobosite pentru cel mai bun mod de a trăi, filozofii greci dezbăteau diferenţele dintre beneficiile fericirii hedoniste şi cele ale fericirii eudaimoniste. Hedonismul vede fericirea constând într-un grad ridicat de plăcere şi un grad scăzut de durere, pe când eudaimonismul defineşte fericirea ca având legăură cu un scop mai înalt al vieţii. Un studiu recent al psihologului Barbara Fredrickson de la Universitatea Chapel Hill, din Carolina de Nord, dezvăluie care dintre cele două forme de fericire este mai benefică pentru sănătate şi starea de bine. Studiul acesteia a fost publicat anul trecut în Procedurile Academiei Naţionale de Ştiinţă din SUA.

Barbara a demonstrat că, deşi ambele tipuri de fericire te pot face să te simţi bine, cea din urmă mai poate să îţi ofere de asemenea, sănătate şi longevitate . Folosindu-se de interviuri telefonice, chestionare şi probe de sânge, studiul acesteia explorează cum ne afectează la nivel genetic cele două forme de fericire. Cercetările au demonstrat că subiecţii cu mai multă stare de bine hedonistică şi mai puţină eudaimonică produc mai puţini anticorpi, pe când cei cu stare de bine eudaimonică au o producţie crescută de agenţi antivirali.

Acupunctura reechilibrează organismul

Acupunctura tradiţională, care provie din medicina chineză antică, foloseşte la redresarea dezechilibrelor qi-ului unei persoane. Conform medicinei chineze, qi-ul este energia care circulă în orice organism viu. Fie că veţi crede sau nu în existenţa acestui flux energetic, un nou studiu, publicat în Arhivele de Medicină Internă, a demonstrat că acupunctura este un mod eficient de a uşura migrenele, artrita şi alte boli cronice dureroase. Comparând analizele provenite de la 18000 de pacienţi, cercetătorii au descoperit că acupunctura este mult mai eficientă decât medicina vestică modernă în tratarea diferitelor tipuri de durere, inclusiv a durerilor cronice de spate.

Suportul comunităţii este esenţial pentru a prospera

Învăţăturile tradiţionale budiste sugerează că o componentă cheie pentru o viaţă fericită şi împlinită o constituie comunitatea. Universitatea Brigham Young şi Universitatea Carolinei de Nord au confirmat această idee, concluzionând că o viaţă socială sănătoasă creşte longevitatea. Cele 2 universităţi au realizat 148 de studii, analizând cazurile a peste 300 000 de persoane şi au descoperit că cei cu relaţii sociale puternice au prezentat o rată crescută de 50% şanse de supravieţuire, efectul relaţiilor sociale asupra mortalităţii fiind mult mai mare decât cel al exerciţiilor fizice sau a obezităţii.

Tai chi îmbunătăţeşte starea de sănătate

Această metodă chinezească de qigong se bazează pe credinţa că obţinerea unui echilibru între corp şi minte oferă un sentiment general de pace şi armonie, ducând în mod natural la longevitate. Un articol din numărul din mai 2009 al revistei Harvard Women’s Health Watch prezintă câteva studii care confirmă că această formă de “meditaţie în mişcare” poate preveni şi trata multe probleme de sănătate legate de bătrâneţe. Multe studii din acest deceniu au demonstrat că tai chi-ul este miraculos pentru artrite, osteoporoză sau boli de inimă.

Meditaţia ajută la reducerea stresului şi descoperirea liniştii interioare

Cu rădăcini în tradiţia estică, meditaţia ajută la liniştirea minţii şi atingerea unui nivel crescut de conştiinţă, îmbunătăţind totodată sănătatea şi starea de bine pe plan secundar. Ştiinţa este capabilă să demonstreze acum beneficiile meditaţiei. Ultimul studiu al echipei Facultăţii de Medicină de la Harvard dezvăluie că practicarea meditaţiei acţionează asupra genelor responsabile cu stresul şi a celor care controlează sistemul imunitar. Psihiatrul de la Harvard, John Denniger, împreună cu echipa sa au folosit tehnologia genomică şi neuro-imagistica pentru a măsura cu o acurateţe mai mare potenţialele schimbări fiziologice din fiecare pacient. Observând indivizii afectaţi sever de stres după ce au urmat practica de yoga şi meditaţie prescrisă de studiu, cercetătorii au determinat că starea energetică a mitocondriilor, rezistenţa lor şi activitatea acestora în legătură cu reducerea stresului legat de probleme de sănătate, precum hipertensiune sau infertilitate a crescut surprinzător.

Compasiunea este secretul sensului vieţii

Tradiţia budistă tibetană include o practică intitulată metta, sau bunătate. Un studiu din 2012 al Universităţii din Emory a descoperit că tipul acesta de meditaţie bazată pe compasiune poate îmbunătăţi spectaculos capacitatea de empatie faţă de alte persoane, iniţial prin interpretarea expresiilor faciale ale acestora. Un alt studiu din 2011 asupra meditaţiei bazate pe compasiune a demonstrat că prin practicare pe durată mai lungă, emoţiile pozitive ale practicanţilor cresc, permiţând acestora să descopere un nivel nou de grijă faţă de ceilalţi, care este scopul lor în viaţă, reţeaua de suport din jurul lor şi bineînţeles îmbunătăţirea sănătăţii. Toate acestea au dus la creşterea generală a nivelului de satisfacţie din viaţa acestor persoane.

Acceptarea a ceea ce nu poţi schimba e secretul reducerii suferinţei

Conform învăţăturilor budiste, trebuie să accepţi ceea ce nu poţi schimba pentru a reduce suferinţa. A fost dovedit ştiinţific că această frază este adevărată, mai ales în cazul adulţilor mai în vârstă, care trec prin schimbări dificile. Cercetătorii de la Universitatea Deakin din Australia au descoperit că seniorii care prezintă un anumit grad de dependenţă faţă de asistenţa din partea altora trăiesc mai mult şi se simt mai împliniţi dacă reuşesc să se împace cu situaţia lor. Studiul, publicat în Journal of Happinness Studies, anul trecut, compară sentimentele de satisfacţie în viaţă şi controlul perceput de adulţii în vârstă care trăiesc asistaţi faţă de cei care trăiesc în comunitate. Analiza cercetătorilor a concluzionat că abilitatea acestora de a accepta inevitabilul, în timp ce menţin un nivel scăzut de autocontrol într-un mediu cu asistenţă este un factor signifiant pentru satisfacţia vieţii. Cercetătorii au afirmat: “pentru a proteja starea de bine a seniorilor, adaptarea implică atât un sentiment de control cât şi acceptarea activă a ceea ce nu pot schimba”.

Iubirea este tot ceea ce ne trebuie

Lucrul asupra căruia sunt de accord o varietate de tradiţii antice este faptul că iubirea este un element de bază în menţinerea unei vieţi fericite şi pline de sens. Un grup de cercetători de la Harvard, ce şi-au propus să găsească adevăratele valori care duc la o viaţă împlinită, au condus un studiu, timp de 75 de ani, care a ajuns la aceeaşi concluzie. Studiul Grant de la Harvard, condus de psihiatrul George Vaillant, analizează traiectoria vieţii a 268 de studenţi bărbaţi pentru a găsi răspunsul la întrebările universale legate de creştere, dezvoltare, valoare şi scop în viaţă. Vaillant consideră că cea mai mare descoperire a studiului este faptul că o viaţă fericită se desfăşoară în jurul relaţiilor pline de dragoste. El a explicat că fericirea se bazează pe 2 poli: “unul este iubirea. Celălalt este de a găsi un mod de a trăi fără să respingi iubirea”.