Tibet: nouă campanie de represiune - spălare pe creier, mănăstiri închise, călugări arestaţi

Autorităţile comuniste au înconjurat locurile de cult din Drongma şi Rabten şi le-au izolat. În regiune este confirmată "supravegherea specială" de către autorităţi. O sursă declară: "Se tem de instabilitate şi de un posibil efect de domino, acesta este motivul campaniei".

Autorităţile comuniste din Tibet au închis cu forţa, vineri 3 decembrie, mănăstirile din Drongma şi Rabten, situate în judeţul Driru. De câteva luni este în curs o campanie de rezistenţă a populaţiei locale împotriva regimului comunist, informează Asia News. Forţele de securitate locale au înconjurat cele două locuri de studiu şi de cult, arestând 8 călugări. În noiembrie 2013, autorităţile au arestat, de asemenea, conducerea mănăstirii din Drongma: Kalsang Dhondup, unul dintre călugării bătrâni, se află încă în închisoare.

În acelaşi judeţ s-a petrecut incidentul Jamyang Geshe Ngawang, un călugăr şi studios iubit de localnici, care a fost omorât prin bătaie în închisoare. A fost arestat în noiembrie, împreună cu doi prieteni, în timp ce se afla în vacanţă în Lhasa, capitala provinciei.

Zona este cunoscută ca fiind centrul unei campanii de rezistenţă faţă de noua campanie de "loialitate faţă de stat" (faţă de China, n.r.) impusă de Beijing. O sursă locală a explicat la Phayul: "Comuniştii se tem de instabilitatea din Driru deoarece cred că aceasta ar putea declanşa un efect de domino asupra altor zone ale Tibetului şi de accea au lansat în septembrie 2013, o "Campanie de re-educare a gândurilor" împotriva călugărilor şi novicilor".

De la lansarea campaniei, administraţia locală a anunţat "pedeapsă aspră" pentru cei care refuză să respecte anumite obligaţii - inclusiv refuzul locuitorilor de a arbora pavilionul chinez pe casele lor - şi interdicţia de exprimare în limba tibetană. Cine protestează este ameninţat cu expulzarea de la şcoală sau concedierea, suspendarea tratamentului medical şi interzicerea cultivării plantelor medicinale, una dintre principalele surse economice de trai a districtului.

Îngrijorează reprimarea minorităţilor din Tibet şi Xinjiang - unde observatorilor externi le este refuzată intrarea de ani de zile - scena unor confruntări frecvente între localnici şi poliţişti.

Această reconfirmare a unei linii guvernamentale, conform căreia Beijingul a 'eliberat', în 1950, regiunea himalayană de sub 'jugul' unei teocraţii brutale, este făcută să pună capăt speculaţiilor lansate de unii analişti care se aşteptau la o abordare mai conciliantă din partea preşedinţiei lui Xi Jinping, al cărui tată, fostul vicepremier reformator Xi Zhongxun, întreţinea bune relaţii cu Dalai Lama.

Guvernul chinez a afirmat în cadrul Comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite care s-a întrunit la Genova în luna octombrie 2013 că “în prezent, Tibetul se dezvoltă pe plan economic, înregistrează progrese politice, are o cultură înfloritoare, o societate armonioasă şi un mediu înconjurător propice”. “Poporul său este fericit şi sănătos”, se mai spune în text, care subliniază că “dezvoltarea Tibetului nu poate fi disociată de această cale justă”.

Exilaţii tibetani şi grupurile de apărare a drepturilor omului acuză China că aceasta 'loveşte cu piciorul' în cultura, religia, limba şi mediul tibetanilor şi că ar comite în regiune abuzuri grave.