Guvernul României mutat la Ambasada Chinei

Recepţie la Ambasada Chinei, 27 septembrie, 2012, Bucureşti (Mihuţ Savu / Epoch Times)
Gina Zaragiu
01.10.2013

Premierul Victor Ponta, preşedintele Senatului Crin Antonescu şi preşedintele Academiei Române Ionel Haiduc, precum şi aproape tot Guvernul, s-au numărat printre personalităţile care au participat luni la celebrarea a 64 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, recepţie ce a avut loc la Ambasada Chinei din Capitală.

Premierul Victor Ponta a mărturisit că 2013 este al 11-lea an consecutiv când celebrează Ziua Naţională a Republicii Populare Chineze la ambasada din Bucureşti şi că aproape tot Guvernul României era prezent la recepţie.

"Vedeţi că aproape tot guvernul României e aici, e chiar şi o reuniune a coaliţiei de guvernare, deci e un loc bun în care să ne întâlnim".

El a reamintit de vizita făcută în China şi s-a declarat convins că ''foarte curând'', la Bucureşti va avea loc vizita de răspuns din partea primului ministru al Chinei.

''Am fost extrem de onorat când în urmă cu câteva luni noul preşedinte şi noul prim-ministru al Chinei m-au primit ca pe un reprezentant al României. A fost un semn de prietenie şi de apreciere pentru România pe care foarte multe ţări din lume şi l-ar fi dorit".

"Îmi doresc de fiecare dată ca România să fie cel mai bun prieten din Uniunea Europeană al Chinei, o poartă de intrare politică, economică, comercială, culturală şi artistică', a mai adăugat discipolul liderului revoluţionar, Che Guevara.

Ponta a fost făcut de curând preşedintele de onoare al celei mai mari organizaţii de lobby din România - Casa Româno-Chineză, de la care a primit premiul pentru Politică.

Casa Româno-Chineză, o organizaţie umbrelă care grupează ONG-uri cu activităţi dintre cele mai neclare, însă pline de fonduri, a reuşit să se infiltreze în toate judeţele, având sucursale pe lângă fiecare Consiliu Judeţean. Membrii acestora alcătuiesc o mare parte din VIP-uri.

Cine a mai fost la Ambasada Chinei

Crin Antonescu, Preşedintele Senatului şi al doilea om în stat, s-a aflat şi el la Ambasadă. Printre participanţii la recepţia aniversară s-au mai aflat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (care după ce a aflat că patru parlamentari români au vizitat Taiwanul, a sunat-o imediat pe ambasadoarea Chinei la Bucureşti pentru a o asigura de loialitate).

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Ministrul Apărării, Mircea Duşa, Ministrul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, Ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană, şi chiar Nicolae Văcăroiu, premierul de tristă amintire de pe vremea lui Ion Iliescu, au răspuns şi ei prezent la apelul făcut la Ambasada Chinei.

Am putut astfel constata că autoritatea publică a puterii executive (Guvernul), precum şi reprezentanţii cei mai de seamă ai puterii legislative (Parlamentul) s-au îngrămădit toţi la Ambasada Chinei.

Cultura străveche a Chinei

Printre exemplele de colaborare româno-chineză, ambasadoarea Republicii Chineze a menţionat şi expoziţia 'Comorile Chinei' ce a putut fi admirată la Muzeul Naţional de Istorie a României.

De peste 5.000 de ani, superba cultura chineză a îmbrăţişat preceptele înţelepciunii taoiste şi confucianiste.

De-a lungul mileniilor, omenirea s-a putut dezvolta, evolua, prospera datorită unui set de valori, a unei tradiţii culturale şi spirituale şi datorită credinţei în Divinitate. Tradiţiile sunt tot atât de vechi precum omenirea însăşi. De mii de ani ele au stat la baza reglării comportamentului uman şi menţinerii ordinii sociale.

Doctrina comunistă a fost cea care s-a opus cu sălbăticie oricărei tradiţii, smulgând din sufletul oamenilor principiile binelui pe care acestea erau clădite. După mai mult de 60 de ani de guvernare comunistă în China, şi, mai ales după "Revoluţia Culturală", cultura tradiţională a fost în mare parte distrusă.

Ponta: Îmi doresc de fiecare dată ca România să fie cel mai bun prieten din Uniunea Europeană al Chinei

Confucianismul de stat al Chinei

Ambasadoarea chineză nu a amintit însă de Institutele Confucius în România, dar credem că ar fi interesant să vorbim despre legăturile noastre "culturale" cu China, care se fac prin intermediul Institutelor Confucius (IC).

În ultimii ani, regimul chinez şi-a schimbat poziţia faţă de Confucius, deoarece vrea să-l folosească pentru a-şi menţine propria legitimitate.

În trecut, mormintele familiei Kung (Confucius) au fost vandalizate în mod repetat şi voit în timpul Revoluţiei Culturale (1967-1977) iar Kung Te-Cheng, descendentul generaţiei a 77-a a lui Confucius şi ultima persoană care urma sa fie numită "ducele Yansheng" a fugit în Taiwan şi nu a mai revenit pe continent înainte de moartea sa.

Conform declaraţiilor făcute publicaţiei noastre de filozoful confucianist Qi Yanchen, folosirea lui Confucius reprezintă numai un "oportunism cultural".

Mao Tse-Dung a lăsat direcţii foarte clare referitoare la Confucius, la tradiţii si la setea de distrugere a comuniştilor.

"De la opt ani l-am urât pe Confucius. În satul meu se afla un templu confucianist. Doream din toată inima un singur lucru: să distrug din temelii acest templu”.

Sub oblăduirea comunistă, numele lui Confucius a devenit similar cu altceva. Cu sediul în Beijing şi având peste 300 de sucursale în toată lumea - Institutele Confucius formează cea mai mare organizaţie de lobby din lume.

Pe faţă, Institutele Confucius ar promova limba şi cultura chineză alături de un schimb educaţional şi cultural cu China (de fapt Partidul Comunist Chinez oferă sejururi celor care devin agenţii săi de influenţă).

Potrivit Serviciului Canadian de Informaţii (CSIS) Institutele Confucius sunt platforma prin care regimul chinez îşi extinde "soft-power"-ul în străinătate. În 2008, Richard Fadden, directorul CSIS, a declarat că Institutele Confucius se află sub controlul ambasadelor şi consulatelor chineze şi le-a legat de unele dintre eforturile regimului de a influenţa politica din Canada.

Li Changchun, şeful de propagandă al PCC şi numărul 5 în Comitetul Permanent al Biroului Politic, a numit institutele "o parte importantă a propagandei din străinătate a Chinei".

Glenn Anthony May, profesor de istorie de la Universitatea din Oregon, a rezumat concis situaţia: "Nu vă aşteptaţi ca vreo universitate ce găzduieşte Institutele Confucius să aranjeze o vizită a lui Dalai Lama prea curând sau să programeze vreun simpozion cu privire la masacrul din Piaţa Tiananmen din 1989".

Nu ne aşteptăm, căci România este suspect de servilă relativ la China. Ştim că cererile de vizitare ale lui Dalai Lama în ţara noastră au fost respinse. Ştim, de asemenea, că în Institutele Confucius termenii Tiananmen, Falun Gong (mişcare spirituală persecutată în China) şi Tibet sunt interzişi.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor