ONU discută despre drepturile omului în China. Beijingul declară: "Tibetul este fericit"

Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a întrunit la Geneva. Din partea Guvernului Republicii Populare Chineze a ajuns o declaraţie care apără şi promovează ocuparea Tibetului. Patru protestatari tibetani arestaţi în timpul unui protest în faţa palatului.

Un examen incomod pentru China, acela al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, care la fiecare patru ani analizează situaţia din diferite state membre ale Naţiunilor Unite. Acum, pentru prima dată este rândul guvernului preşedintelui Xi Jinping. Un guvern care a înăsprit considerabil represiunea populaţiei chineze.

Potrivit organizaţiilor internaţionale, situaţia s-a înrăutăţit cu noul lider, care a ordonat arestarea unui număr mare de disidenţi. Maya Wang, un cercetător de la Human Rights Watch (HRW), spune că "un caz deosebit de grav" este cel al avocatului Xu Zhiyong, fondator al "Constituţiei deschise" şi susţinător al statului de drept care se află în închisoare din august.

Un alt caz deosebit de grav este cel al persecuţiei practicanţilor Falun Gong, despre care a atras atenţia pentru prima dată un jurnalist îndrăzneţ de la Wall Street Journal, Ian Johnson. Acesta a fost primul ziarist care a adus în atenţia mass-mediei internaţionale despre unul dintre cele mai şocante evenimente înregistrate de istorie - uciderea şi torturarea practicanţilor Falun Gong - raportare, care în mai 2001, i-a adus premiul Pulitzer şi o expulzare din partea Chinei comuniste.

Deşi au trecut mai bine de 14 ani de când Partidul Comunist Chinez a început această persecuţie, prea puţini cunosc motivele, intensitatea şi evoluţia acestui eveniment care nu poate fi catalogat altfel decât ca o gravă crimă împotriva umanităţii şi culturii tradiţionale. Un subiect ţinut în umbră de un Partid Comunist care îşi utilizează toate pârghiile disponibile pentru a bloca mediatizarea lui, motivul fiind că aflarea lui vizează însăşi legitimitatea şi existenţa acestuia.

În 2006 şi din nou în 2007, raportorii speciali ai ONU au cerut o explicaţie guvernului chinez privind afirmaţia de recoltare forţată de organe de la practicanţii Falun Gong. Beijingul n-a furnizat niciun răspuns de fond, negând pur si simplu acuzaţiile.

Într-un raport prezentat la cea de-a X-a sesiune a Consiliului Drepturilor Omului în 2009, prof. Manfred Nowak, raportor special privind tortura, a subliniat faptul că "noi rapoarte au fost primite cu privire la prelevarea de organe de la prizonierii condamnaţi la moarte şi de la practicanţii Falun Gong".

Experţii independenţi ai Comitetului ONU împotriva Torturii au abordat, de asemenea, problema recoltării forţate de organe de la practicanţii Falun Gong:"(China) ar trebui să efectueze imediat sau să permită efectuarea unei investigaţii independente privind acuzaţiile conform cărora unii practicanţi Falun Gong au fost supuşi la tortură şi folosiţi pentru transplanturi de organe şi să ia măsuri, după caz, pentru a se asigura că cei responsabili pentru astfel de abuzuri să fie judecaţi şi pedepsiţi".

În 2008, raportorii au arătat că: “Aşa cum s-a raportat, timpul scurt de aşteptare pentru un organ compatibil poate sugera existenţa unei arhive computerizate a organelor destinate transplantului şi a unei bănci imense de organe aflate în donatori vii”. Se pretinde că discrepanţa dintre numărul organelor disponibile şi numărul surselor identificabile este explicată de organele prelevate de la practicanţi Falun Gong, iar creşterea numărului de transplanturi din anul 2000 coincide şi se corelează cu începutul persecuţiei împotriva acestor persoane“.

Îngrijorează de asemenea reprimarea minorităţilor din Tibet şi Xinjiang - unde observatorilor externi le este refuzat să intre de ani de zile - scena unor confruntări frecvente între localnici şi poliţişti. Fenomenul cunoscut de auto-incendiere mai ales a călugărilor tibetani care luptă împotriva distrugerii sistematice a tradiţiilor din Tibet aplicată de Beijing.

Această reconfirmare a unei linii guvernamentale, conform căreia Beijingul a 'eliberat', în 1950, regiunea himalayană de sub 'jugul' unei teocraţii brutale, este făcută să pună capăt speculaţiilor lansate de unii analişti care se aşteptau la o abordare mai conciliantă din partea preşedinţiei lui Xi Jinping, al cărui tată, fostul vicepremier reformator Xi Zhongxun, întreţinea bune relaţii cu Dalai Lama.

China nu intenţionează să-şi modifice politica în Tibet, politică care a permis guvernului de la Beijing, ”progrese fără precedent”- potrivit celor relatate de către purtătorului de cuvânt al delegaţiei chineze sosită la Geneva, cu o atitudine "sinceră şi deschisă" (aşa cum a spus chiar acesta prezentând un document de mari dimensiuni -

Guvernul chinez afirma că “în prezent, Tibetul se dezvoltă pe plan economic, înregistrează progrese politice, are o cultură înfloritoare, o societate armonioasă şi un mediu înconjurător propice”. “Poporul său este fericit şi sănătos”, se mai spune în text, care subliniază că “dezvoltarea Tibetului nu poate fi disociată de această cale justă”.

Exilaţii tibetani şi grupurile de apărare a drepturilor omului acuză China că aceasta 'loveşte cu piciorul' în cultura, religia, limba şi mediul tibetanilor şi că ar comite în regiune abuzuri grave.

Raportul guvernamental respinge toate aceste acuzaţii, dând asigurări că “orice persoană imparţială nu poate fi decât convinsă” de realizările chineze în Tibet.

Nu s-a lăsat aşteptat răspunsul grupurilor pentru drepturile omului şi a exilaţilor tibetani care au amintit că în ultimii trei ani mai mult de 120 de tibetani şi-au dat foc în semn de protest faţă de politica Chinei în regiune şi pentru a cere întoarcerea acasă a lui Dalai Lama, liderul budist aflat în exil din 1959. Ei au subliniat faptul că au fost făcute sute de arestări şi că Tibetul este închis pentru observatorii externi din 2008, atunci când cel puţin 200 de oameni au pierdut viaţa lor într-o revoltă anti-chineză.

Şi în timp ce se vorbea despre Lhasa, la Geneva, în afara palatului patru activişti din diferite părţi ale Europei au fost blocaţi. Pentru a protesta împotriva politicii Beijingului în Tibet s-au urcat pe unele schele din jurul clădirii Naţiunilor Unite şi au desfăşurat un mare banner pe care scria "China - Drepturile Omului. ONU ar trebui să se mobilizeze pentru Tibet". Ofiţerii de securitate au intervenit pentru a elimina rapid bannerul. "Evenimentul - spune nota semnată de "Studenţii pentru un Tibet liber" şi de "Asociaţia Tineretului tibetan în Europa" - este destinat să atragă atenţia internaţională a încălcărilor grave ale drepturilor omului care au loc în Tibet acum şi a îndemna statele membre ONU să blocheze alegerea Chinei în Consiliului pentru Drepturile Omului care va avea loc în luna noiembrie".

Răspunsul în stil comunist dat de guvernul chinez prin reprezentantul său Wu Hailong Comisiei ONU pentru Drepturile Omului: se recunosc dificultăţile ţării în domeniul drepturilor fundamentale. În discursul său el a spus că Republica Populară se confruntăîncă cu "multe dificultăţi şi provocări" în promovarea şi respectarea drepturilor omului. "În China - a adăugat el - prea mulţi oameni trăiesc sub pragul sărăciei sau nu au servicii medicale şi de sănătate de bază. Programele sociale pentru minorităţile etnice sunt rămase în urmă". "Este pur si simplu dincolo de imaginaţie - a declarat reprezentantul - cu câte provocări se confrunta China pentru a promova şi proteja drepturile omului".

Uitând, convenabil, să menţioneze motivul pentru care regimul de la Beijing este considerat cea mai mare maşinărie de omorât oameni nevinovaţi.