Beijing-ul face presiuni asupra Spaniei în cazul genocidului din Tibet

În cadrul întâlnirilor diplomatice din Beijing şi Madrid, regimul chinez şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu decizia Curţii Naţionale a Spaniei din data de 18 noiembrie de a emite mandate de arestare pentru fostul conducător al regimului chinez Jiang Zemin şi alţi patru oficiali cu funcţii înalte. Mandatele au legătură cu investigaţia instanţei referitoare la genocidul din Tibet.

În urma acestei decizii împotriva lui Jiang Zemin precum şi a celorlalţi patru oficiali, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Hong Lei, a convocat de urgenţă o conferinţă de presă atrăgând atenţia: „Sperăm că părţile relevante din Spania iau în serios îngrijorarea Chinei şi că nu vor face nimic care ar putea afecta această ţară, sau relaţia dintre China şi Spania”.

Pe data de 20 noiembrie, Beijingul l-a convocat pe ambasadorul Spaniei pentru a discuta decizia Curţii şi, în aceeaşi zi, în Madrid, Directorul General pentru America de Nord şi Asia Pacific din Ministerul spaniol de Externe, Ernesto Zuluetar, s-a întâlnit cu un reprezentant al Ambasadei Chineze.

Tot pe 20 noiembrie, Ministrul Spaniol al Afacerilor Externe, José Manuel Garcia Margallo s-a întors dintr-o călătorie în California şi Florida şi a ordonat o şedinţă de urgenţă „pentru a discuta această criză”, declarând că problema poate fi discutată în Consiliul Ministerului, potrivit ziarului spaniol El Pais.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe Spaniol a declarat la 21 noiembrie că în şedinţa din Beijing, China a repetat îngrijorarea despre faptul că decizia Curţii poate avaria relaţiile dintre cele două naţiuni. Purtătoarea de cuvânt a mai adăugat că în şedinţa din Madrid, oficialul chinez vorbea despre decizia Curţii ca fiind o interferenţă în sistemul judiciar al Chinei.

China vrea „imunitate de suveran” pentru foştii preşedinţi. În dreptul internaţional, un şef de stat are imunitate doar cât este în funcţie.

În trecut regimul comunist chinez a pedepsit unele naţiuni care au întreprins acţiuni cu care nu era de acord. Naţiunile europene ai căror lideri l-au primit pe Dalai Lama au realizat că regimul din China refuză întâlniri la nivel înalt şi blochează relaţiile economice.

José Elias Esteve, avocatul care i-a reprezentat pe reclamanţi în cazul genocidului în faţa instanţei din Spania a declarat pentru Epoch Times că protestele diplomatice ale Chinei „cer în mod concret guvernului spaniol să închidă cazul, dat fiind faptul că poate strica relaţiile între Spania şi China”.

„Spania este un stat democratic, iar juridic trebuie să fie independent de puterea executivă”, susţine Esteve.

Esteve a respins argumentul potrivit căruia interesele economice proprii ale Spaniei ar sta în acţiunea de „a împăca” regimul comunist chinez.

„Multe din produsele pe care le cumpărăm sunt confecţionate de prizonierii tibetani în centrele de detenţie, care sunt şi lagăre de concentrare”, a declarat Esteve pentru ziarul spaniol Levante. „Din punct de vedere economic, relocarea subsidiarelor companiilor producătoare de textile şi jucării nu profită doar de încălcarea drepturilor omului de acolo, ci totodată produce şi şomaj aici [în Spania].

Decizia Curţii Naţionale a Spaniei vine într-o perioadă de escaladare a tensiunilor în Tibet. Încă din februarie 2009, 123 de tibetani şi-au dat foc pentru a protesta faţă de politicile regimului chinez, potrivit Campaniei Internaţionale pentru Tibet. La 1 octombrie cel puţin 60 de tibetani au fost răniţi atunci când trupele chineze au deschis focul asupra protestatarilor, susţine Campania Internaţională.

Articolul conţine informaţii furnizate de Associated Press.