Partidul Comunist Chinez revizuieşte Constituţia. Din vânat, Xi Jinping devine vânător
alte articole
Sesiunea plenară a Congresului Naţional al Poporului, desfăşurat la Beijing, a votat modificarea Constituţiei în după-amiaza zilei de 11 martie.
Adunarea, care oficial se conduce după reguli democratice, dar care este, de facto, doar unul dintre modurile prin care Partidul Comunist Chinez controlează legile şi societatea chineză, a votat astăzi un amendament care permite preşedinţilor să rămână o perioadă nedefinită la putere.
După ce China a căzut sub controlul Partidului Comunist, preşedinţii Chinei sunt de fapt secretarii generali ai Partidului. Însă după moartea dictatorului Mao Tsedun - a cărei domnie a fost marcată de un cult obscen al personalităţii şi presărată cu epurări de masă şi politici economice aberante - care au produs un număr de peste 100 de milioane de victime - Deng Xiaoping a impus limitarea numărului de mandate la două.
Modificările constituţionale impuse de Partid pe 11 martie deschid calea ca actualul preşedinte chinez Xi Jinping — care a intrat în cel de-al doilea mandat de cinci ani - să poată rămâne la purtere pe timp nelimitat.
Schimbări pregătite cu grijă. Presei i se pune căluş
Evoluţia, sensibilă chiar pentru societatea chineză extrem de controlată de Partid, a fost pregătită din timp. Partidul Comunist a anunţat amendamentele cu o lună în urmă, iar maşina de vot a Partidului a funcţionat corespunzător în timpul Congresului.
Cu câteva zile în urmă, presa chineză a publicat un comentariu, atrăgând atenţia că fiecare vot al deputaţilor comunişti este "responsabil pentru istorie", articolele fiind ulterior şterse. În această perioadă, emisiunile de ştiri au fost întrerupte brusc când presa americană transmitea informţii despre amendamentele constituţionale din China.
Potrivit unui raport independent din Marea Britanie, când reporterul CNN Will Ripley a transmis un material despre amendarea constituţiei din China, semnalul a fost tăiat brusc. Ripley chiar a atras atenţia că semnalul CNN este "tăiat de China".
Potrivit unui raport al publicaţiei Faguang Guangping din 9 martie, corespondentul RFI din Beijing, Heike Schmidt, a efectuat interviuri pe străzile Beijingului cu privire la modificarea constituţiei Partidului Comunist Chinez. Reporterul a fost luat pe sus de poliţie, fiind deţinut pe scurtă duată - şi obligată să şteargă tot conţinutul intervievat.
Xi Jinping - din vânat, ajunge vânător
Actualul lider chinez, beneficiarul modificărilor constituţionale, nu a avut mereu o viaţă atât de uşoară la cârma Partidului. Propus ca urmaş de către predecesorul său Hu Jintao, Xi Jinping a ajuns secretar general al Partidului pe 15 noiembrie 2012.
Dar în septembrie 2012, cu câteva luni înainte de a ajunge la putere, Xi Jinping a dispărut brusc de pe firmament în China, anulând, chiar, întâlniri importante cu Hillary Clinton şi cu oficiali de vârf din Rusia.
Conform unor rapoarte ciudate publicate de Washington Post, Xi Jinping ar fi fost rănit în urma unor conflicte iscate de unii lideri comunişti ai Chinei.
Conform surselor Epoch Times, care a urmărit şi prognozat îndeaproape saga preşedintelui chinez, un grup obscur de putere din interiorul Partidului - aşa numita bandă din Shanghai, coagulată în jurul dictatorului chinez Jiang Zemin - sunt autorii a cel puţin două încercări de asasinare a lui Xi Jinping, deoarece aveau pretenţii la conducerea Partidului şi a Chinei.
Răspunsul lui Xi Jinping la atacurile bandei din Shanghai a fost începerea unei epurări politice la vârful Partidului Comunist - mascate sub pretenţia unei campanii anti-corupţie. Prima victimă a epurărilor a fost liderul comunist Bo Xilai, pe care banda din Shanghai îl dorea preşedinte al Chinei. I-au urmat nume grele, considerate de neatins în trecut - precum ţarul Securităţii Chinei, Zhou Yongkang, generali la conducerea politică a Armatei, lideri ai serviciilor de spionaj şi mulţi, mulţi alţii.
Campania lui Xi Jinping, pornită în 2013, a distrus structuri obscure din Partid, armată, securitate şi finanţe, aruncând în puşcărie peste 1 milion de cadre de Partid.
Deoarece banda din Shanghai, împreună cu Jiang Zemin, este responsabilă de uciderea în masă a practicanţilor mişcării spirituale Falun Gong (zeci de milioane de victime, numeroase dintre ele omorâte în industria jafului de organe organizată de Partidul Comunist Chinez), mulţi dintre comuniştii chinezi responsabili de aceste crime au fost aruncaţi în puşcărie cu ajutorul campaniei lui Xi Jinping - iar după o analiză Epoch Times, peste 140 de lideri de vârf al Chinei, responsabili de omorârea a zeci de milioane de practicanţi Falun Gong, au ajuns după gratii în acest fel.
Partidul, din nou sub conducere unică. Urmează schimbări masive
Votul de duminică, care a fost considerat doar o formalitate, îi dă lui Xi Jinping posibilitatea să înceapă modificări masive ale societăţii chineze - deoarece controlul total impus de oamenii săi asupra Partidului Comunist este fără precedent în istora chineză a ultimilor decenii.
În afară de funcţia de preşedinte al Chinei, Xi Jinping este secretar general al Partidului Comunist şi conducător suprem al Armatei - ambele funcţii fiind pe timp nelimitat.
Mai mult, la ultimul congres al Partidului, Biroul Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez - format din cei şapte oameni care conduc cea mai numeroasă ţară a lumii - este populat în totalitate cu oameni loiali lui Xi Jinping - astfel încât vocile dizidente din Partid sunt acum lipsite de putere.
Odată cu obţinereea controlului pe timp nelimitat, Epoch Times prognozează că Xi Jinping va începe restructurări masive ale societăţii chineze.
În alocuţiunea sa de anul trecut, Xi Jinping s-a arătat adept al unui naţionalism chinez, rupând linia tradiţia internaţionalismului şi globalismului comunist prin promovarea culturii tradiţionale chineze şi a valorilor civilizaţiei chineze.
