UE înăspreşte regulile privind migraţia cu un plan pentru „centre de returnare” offshore

Statele membre ale UE au susţinut luni reguli mai stricte în materie de migraţie, inclusiv planuri pentru „centre de returnare” în afara blocului, în contextul în care guvernele încearcă să limiteze câştigurile extremei drepte. Miniştrii de interne din Bruxelles vor vota propunerile de înăsprire a controalelor asupra sosirilor de migranţi şi de accelerare a returnărilor, primul test al măsurilor adoptate în acest an, scrie France24.

Luni, ţările UE au aprobat o înăsprire semnificativă a politicii europene de imigrare, inclusiv susţinerea conceptului de creare a „centrelor de returnare” pentru migranţii din afara blocului celor 27 de ţări.

Temându-se de câştigurile partidelor de extremă dreapta la urne, guvernele din Europa se grăbesc să adopte o poziţie mai dură.

Miniştrii de interne reuniţi la Bruxelles vor vota pentru prima dată o serie de măsuri prezentate în acest an de executivul blocului pentru a reglementa mai strict sosirea şi returnarea migranţilor.

Dacă vor fi adoptate, aceste măsuri vor permite în special:

– Deschiderea unor centre în afara frontierelor UE, în care vor fi trimişi migranţii ale căror cereri de azil au fost respinse, aşa-numitele „centre de returnare”.

– Pedepse mai severe pentru migranţii care refuză să părăsească teritoriul european, inclusiv prin perioade mai lungi de detenţie.

– Returnarea migranţilor în ţări care nu sunt ţările lor de origine, dar pe care Europa le consideră „sigure”.

Scăderea numărului de intrări ilegale în Europa – cu aproximativ 20 % până în prezent în 2025 faţă de anul trecut – nu a atenuat presiunea de a acţiona în această chestiune explozivă din punct de vedere politic.

Cele mai recente propuneri vin la doar câteva luni după ce UE a adoptat o nouă lege mamut privind migraţia, care va intra în vigoare în iunie.

„Trebuie să accelerăm”, a declarat comisarul UE pentru migraţie, Magnus Brunner, „pentru a le da oamenilor sentimentul că avem control asupra a ceea ce se întâmplă”.

„Impas juridic”

Noile iniţiative au provocat consternare în rândul activiştilor care lucrează cu migranţii.

„În loc să investească în siguranţă, protecţie şi incluziune, UE alege politici care vor expune mai multe persoane la pericol şi la incertitudine juridică”, a declarat Silvia Carta de la PICUM, o organizaţie neguvernamentală care oferă protecţie migranţilor fără documente.

Însă, sub impulsul Danemarcei, care deţine preşedinţia rotativă a UE şi susţine de mult timp aceste măsuri, statele membre avansează într-un ritm rapid.

Un diplomat al UE a declarat pentru AFP că există „o dorinţă politică larg împărtăşită” în rândul liderilor blocului de a continua cu aceste măsuri suplimentare.

„Am avansat foarte repede”, a spus diplomatul, vorbind la fel ca şi alţii, sub condiţia anonimatului.

Dar unii membri ai blocului rămân sceptici.

Franţa pune la îndoială legalitatea şi eficacitatea unora dintre propuneri, în timp ce Spania nu este convinsă că „centrele de returnare” funcţionează, după mai multe încercări eşuate ale altor ţări.

În ciuda preocupărilor, există sprijin din partea parlamentarilor de centru-dreapta şi de extremă dreapta, care au dat deja undă verde iniţială în Parlamentul European.

Dacă aceste trei propuneri vor fi aprobate luni de statele membre ale UE, oficialii spun că obiectivul va fi să înceapă imediat negocierile cu parlamentul, ca următor pas către aprobare.

Deşi luni atenţia se va concentra în mare parte pe noile propuneri promovate, vor avea loc şi discuţii delicate privind distribuirea a cel puţin 30 000 de solicitanţi de azil în conformitate cu recentele modificări legislative.

Această măsură face parte dintr-un nou sistem de „solidaritate” menit să contribuie la reducerea presiunii asupra ţărilor care se confrunta cu un număr mare de sosiri, precum Grecia şi Italia.

Se aşteaptă ca alte ţări ale UE să accepte solicitanţii de azil sau să contribuie cu 20.000 de euro (23.000 de dolari) pe persoană către ţările aflate sub presiune.

Însă, având în vedere că guvernele din întreaga uniune sunt îndemnate să înăsprească politicile de imigrare, acceptarea unui număr suplimentar de solicitanţi de azil prezintă un risc politic.

„Puţini miniştri de interne vor dori să se prezinte în faţa presei şi să spună: «Bine, am primit 3.000»”, a declarat un oficial european pentru AFP.

Cu toate acestea, UE se află sub presiune pentru a ajunge la un compromis privind relocarea, iar timpul se scurge pentru a se ajunge la o decizie finală până la sfârşitul anului.