Stanomir: SUA nu e nici Rusia, nici China. Politica lor e gândită după reguli aparte şi face realmente imposibilă orice derivă dictatorială
Politologul Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Univeristăţii Bucureşti, a remarcat, într-o emisiune Digi24, diferenţa uriaşă dintre politica din SUA şi cea din România, în contextul victoriei lui Donald Trump în faţa Kamalei Harris. De asemenea, a vorbit despre constrângerile politice ale preşedintelui SUA, sistemul politic gândit să protejeze populaţia de abuzuri, şi rolul hegemonic al Statelor Unite.
"Comparaţiile între România şi Statele Unite, ca şi între campaniile noastre electorale şi campaniile din Statele Unite, sunt cea mai mare prostie care se poate face. Adică, dacă noi credem că politica din România este competitivă, ne înşelăm. Este o politică care a devenit din ce în ce mai monopolistică şi oligarhică. Şi aş vrea să fac o mică menţiune. Vorbeam, într-adevăr, de această conjugare de eforturi la nivelul Parlamentului şi al puterii executive. Dar să nu uităm că în Statele Unite există alegeri la doi ani. Deci poţi să fii puternic acum şi, peste doi ani, în condiţiile în care promisiunile electorale nu sunt îndeplinite, majoritatea din Camera Reprezentanţilor dispare, şi se evaporă şi majoritatea din Senat. Orice, în viaţă, poate fi", a declarat Ioan Stanomir.
Analistul politic a subliniat că el doar încercă să le explice telespectatorior că Statele Unite nu sunt nici Venezuela, nici Federaţia Rusă, nici Republica Populară Chineză şi că aceste partide de acolo, cu bune şi cu rele, sunt coaliţii de interese.
"Iar aceste coaliţii de interese cooperează, dar intră şi în conflict. Iar cei care câştigă o poziţie de preşedinte, de fapt, duc mai departe nişte coaliţii pe care le construiesc. Şi toate politicile lor legislative vizează, de fapt, prin intermediul congresmenilor, posibilitatea de a maximiza soliditatea acestor coaliţii. Funcţia de preşedinte în Statele Unite, europenii cred că le ştiu pe toate, dar chiar pe toate nu le ştiu, este o funcţie deosebit de complexă, ca să folosesc un truism. Pentru că eşti, în primul şi în primul rând, managerul partidului din care provii. Şi trebuie să întreţii o relaţie deosebit de strânsă cu acest partid. Apoi trebuie să ţii un ochi pe opoziţie. Opoziţie care este deosebit de competitivă. Doi ani. Ei au ciclul electoral la doi ani. Dacă vă uitaţi la toate buletinele de vot, ele sunt împănate cu poziţii locale şi cu referendumuri la nivelul fiecărui stat", a continuat Ioan Stanomir.
În acest context, a continuat politologul, un cetăţean american este, spre deosebire de un cetăţean european, non-somnolent. El ştie pentru ce votează, ştie la câte consultări electorale se duce şi ştie care este impactul fiecărui vot.
"Dar preşedintele american este, chiar şi în momentul în care nu mai poate avea un al treilea mandat, foarte atent, pentru că este atent la succesiunea sa. Deci trebuie să înţelegem că este vorba de o politică, în primul rând, competitivă, în al doilea rând, gândită după nişte reguli aparte şi, în al treilea rând, o politică care face imposibilă, realmente imposibilă, orice derivă dictatorială. Oricine a încercat în Statele Unite, să ne gândim la Richard Nixon, care era mult mai bine dotat din multe puncte de vedere decât Donald Trump în privinţa înţelegerii politice americane. În momentul în care s-a trecut pragul Watergate, nu s-a mai putut face nimic. Adică am avut oameni în politica americană care au avut mult mai multă carismă, mult mai multă inspiraţie şi care nu au reuşit să-şi ducă la capăt proiectele. Aşa că noi trebuie să înţelegem, de fapt, că politica americană este clădită pe aceste alegeri frecvente şi că, până la urmă, eşti cenzurat de opinia publică. Opinia publică, astăzi, s-a descentralizat, s-a democratizat", a punctat Ioan Stanomir.
Potrivit profesorului de drept constituţional, aceste platforme sociale, practic, permit ca tot felul de informaţii, adevărate sau neadevărate, să circule. Şi este limpede ă au existat mai mulţi factori care au grăbit ceea ce pentru unii a apărut o surpriză, iar pentru alţii nu.
"Pentru că există o conjuncţie între supraformaţiunile economice şi supraimpoziţia, cu ghilimelele de rigoare, ideologică. Adică, în momentul în care pedalezi pe ideologie, şi rezultatele economice sunt mediocre, este o problemă destul de mare. Şi aş încheia spunând ceva apropo de chestiunea păcii şi războiului. Volodimir Zelenski, în mesajul pe care l-a dat pe platforma socială X, cred că a spus că el salută această idee a păcii prin intermediul puterii. Este o sintagmă foarte generoasă. Rămâne de văzut cum se va aplica. Pentru că şi eu cred că Statele Unite, oricât şi-ar propune să fie de pacifiste, prin chiar natura rolului pe care îl deţin, nu pot să ducă o politică pacifistă. Nu pot să ducă o politică pacifistă, nu în sensul în care cred criticii că se repetă şi distrug ţările din împrejurimi sau din colţuri îndepărtate ale lumii, ci pentru că ele au angajamente internaţionale de la care nu pot renunţa. Oricât ai dori să fii izolaţionist, există o logică în statutul de hegemon al Statelor Unite care te împiedică să fii izolaţionist până la capăt", a afirmat Ioan Stanomir.
De altfel, politologul a subliniat că până şi în perioadele din istorie când Statele Unite au fost izolaţioniste din perspectiva politicii externe, ele nu s-au decuplat de politica economică internaţională.
"Să nu uităm de marea criză din 1929, al cărei epicentru a fost, practic, în Statele Unite. Pentru noi, este o perioadă de incertitudini, şi să ştiţi că dreptul internaţional era sfărâmat de ceva vreme. Şi este, într-adevăr... Aţi spune că, dacă te uiţi la secretarul general al Naţiunilor Unite care mai că face genuflexiuni în faţa unui criminal de război, practic, e o problemă! Adică nu doar Statele Unite sunt în chestiune şi Donald Trump, ca să fiu foarte precis, ci şi secretarul general. Eu ştiu că toate aceste lucruri nu sunt pe placul unora, dar cred că în acest moment noi trebuie să-i pregătim pe telespectatorii noştri pentru suma de opţiuni care se desface în faţa lor, pentru că, dacă îţi închipui că lumea este cum vrei tu, te vei înşela", a adăugat Ioan Stanomir.
Analistul a explicat că lumea este cum este şi naţiunile puternice trebuie să încerce să o modeleze conlucrând.
"Ideea care mie mi se pare esenţială este până la ce punct împingi competiţia. Dacă este o competiţie economică loială, e acceptabilă. Dacă este o discuţie despre pace, se poate face. Dacă este o discuţie despre cedare de tip münchenez, intri într-o altă paradigmă. Deci vom vedea foarte repede, de fapt, pe ce picior dansăm, ca să fiu foarte sincer. Cred că toţi ne dăm seama. Dacă n-ai drept internaţional, ai München. Problema este că dreptul internaţional, ca să ai... Ce are în centru? Eu nu am vorbit din perspectiva lui Vladimir Putin. Eu am spus doar că Vladimir Putin... Vladimir Putin a distrus dreptul internaţional. Şi problema este să încercăm să salvăm ce se mai poate din el. Iar problema fundamentală pentru noi în această clipă este să vedem cum facem faţă unei agresiuni şi cum facem faţă unei realităţi dramatice şi tragice. Regimul de sancţiuni nu şi-a făcut efectul!", a menţionat Ioan Stanomir.
Profesorul a atras atenţia că, acum, Vladimir Putin aduce trupe nord-coreene pe teatrul de operaţii din Ucraina şi chestiunea este foarte, foarte gravă.
"Iar noi, din Europa de Est, în mod limpede, trebuie să arătăm solidaritate transatlantică. Nu poate exista nimic mai important. Deci vă rog frumos să nu-mi puneţi vorbe în gură că eu aş fi fost cumva izolaţionist. Dimpotrivă. În tot ceea ce am scris şi în tot ceea ce am afirmat eu am spus întotdeauna că, dacă există o eroare fundamentală, şi pentru americani, şi pentru europeni, aceasta este izolaţionismul", a conchis Ioan Stanomir.
