Spitalul pentru copii bolnavi de cancer construit din donaţii are două secţii încă nefuncţionale. Cum poate debloca Guvernul situaţia?

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)
Loredana Diacu
02.07.2024

400 de copii se îmbolnăvesc anual de cancer în România, conform datelor oficiale. Neoficial, numărul lor trece probabil de 500. Pentru toţi aceşti copii există doar un singur spital dedicat lor, spitalul construit de ONG-ul Dăruieşte Viaţă cu bani strânşi din donaţii.

Inaugurat în noiembrie 2023, spitalul a fost autorizat abia în aprilie după frecuşuri birocratice iar odată cu operaţionalizarea lui, copiii români pot beneficia de tratament la standarde internaţionale. Nu însă pe deplin. Două dintre secţiile spitalului sunt încă nefuncţionale, iar soluţia pentru deblocarea lor stă în pixul ministrului Sănătăţii.

Este vorba de secţia de Radioterapie şi de compartimentul de transplant de celule stem, a declarat, într-un amplu interviu acordat Epoch Times, Carmen Uscatu, una dintre cele două fondatoare ale Dăruieşte Viaţă.

Carmen Uscatu (Ștefan Banu)
Carmen Uscatu (Ștefan Banu)

Urgenţa numărul 1 este Radioterapia, căci aproximativ jumătate dintre copiii bolnavi de cancer au nevoie de radioterapie. Problema este lipsa de personal pentru că specialiştii în domeniu sunt greu de atras. În prezent, personalul medical specializat pe radioterapie preferă să lucreze la spitalele private unde câştigă mai bine. Rezolvarea este la Ministerul Sănătăţii, care trebuie să găsească o soluţie legislativă pentru a oferi, pentru această secţie, salarii aliniate cu piaţa, a explicat Carmen Uscatu.

Ea mai punctat faptul că spitalul ar putea oferi mai multe servicii copiilor bolnavi de cancer - precum paliaţia - fără a apela la bugetul de stat. Mai exact, se pot accesa fonduri europene, iar Dăruieşte Viaţă poate face acest lucru, însă are nevoie de acordul Ministerului Sănătăţii:

"Avem nevoie, până pe 23 iulie, de un acord de la Ministerul Sănătăţii care să spună că este de acord ca Spitalul Marie Curie să fie unitate care poate să reprezinte România, împreună cu alte unităţi spitaliceşti, dacă şi alte unităţi îşi doresc asta, pentru a accesa fonduri europene în acest proiect. Primesc un milion de întrebări, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii trebuie doar să semneze acest acord şi să spună că este de acord ca noi să ne implicăm într-un proiect şi să dezvoltăm serviciul de paliaţie la Marie Curie. Astăzi, spitalul va depune această hârtie la Ministerul Sănătăţii după ce a avut discuţii cu domnul Rafila. Şi sperăm să obţinem acest acord astfel încât să avem acces la fonduri care să presupună trainingul personalului pe zona aceasta de paliaţie", a declarat Carmen Uscatu.

Redăm interviul acordat de Carmen Uscatu:

Reporter: Carmen, la jumătatea lunii aprilie, spitalul construit de voi a început să trateze primii pacienţi. Percepţia publică este că toate lucrurile sunt în ordine, că s-a intrat în rutină etc. Cum arată de fapt situaţia? Mai există nevoi neacoperite?

Carmen Uscatu: Există clădirea, există echipamentele, dar ele singure nu vor salva vieţi. Este nevoie să oferim suport în ceea ce priveşte resursa umană, oamenii care lucrează acolo - medici, asistente, personal administrativ, tehnic, management - .

Astfel, am început un program, de fapt o colaborare cu cele mai mari clinici de oncologie pediatrică din Europa, respectiv Prinses Maxima din Utrecht, Olanda, care este cea mai mare clinică de oncologie pediatrică din Europa şi tratează 600 de copii bolnavi de cancer anual. România are, potrivit Registrului Naţional de Cancer, 400 de copii care se îmbolnăvesc anual de cancer. Conform unei estimări a Societăţii de Oncologie Pediatrică ar trebui să fie de fapt vreo 530, raportat la populaţia României. Copiii care nu sunt în Registru sunt copii care probabil pleacă şi se tratează în străinătate.

Cea de-a doua colaborare începută de Spitalul Marie Curie este cu Spitalul St. Jude din Statele Unite, care are un program la nivel mondial prin care îşi propune să crească rata de supravieţuire în cancerul la copii în lume de la 30 la 60 la sută până în 2030 şi în acest sens, St. Jude Global Program are diferite acţiuni. De exemplu, în ţările foarte sărace care nu îşi permit medicamentele, furnizează gratuit medicamente, are colaborări cu peste 170 de spitale din întreaga lume şi le oferă medicilor acces la traininguri, fellowship-uri, observership-uri de un an, doi, acces la conferinţe internaţionale, posibilitatea să publice şi îi ajută să facă cercetare clinică.

Toate aceste colaborări pe care Marie Curie le are cu sprijinul Dăruieşte Viaţă sunt pentru a creşte standardul de tratament al copilului bolnav de cancer în România, astfel încât să putem şi noi să ne raportăm la ţările din Europa de Vest.

Şi dacă ne uităm la cifre, rata de supravieţuire în cancerul la copii în România este de 70%, în timp ce media europeană este de 81%. Dacă ne uităm specific, de exemplu, la leucemiile din România, acestea sunt tratate cu o rată de succes de 74%, conform datelor din Registrul naţional de cancer, în timp ce în Olanda, la Utrecht, rata de supravieţuire în leucemie, într-un studiu făcut pe 800 de copii, arată o supravieţuire de 94%.

Toate acestea vor fi posibile şi în România datorită acestor colaborări, datorită faptului că, de exemplu, de ieri, din 1 iulie, una dintre doctoriţele de la Marie Curie este plecată la un fellowship la Utrecht, pentru 6 luni. De asemenea, acolo a fost echipa de neuro-oncologie şi o altă doctoriţă de la Marie Curie, Ramona Cîrt, a început un fellowship la St. Jude din Statele Unite, un fellowship pe neuro-oncologie online, de 2 ani de zile.

Unul dintre lucrurile pe care eu le-am văzut ca fiind importante este acela că încep să se dezvolte echipele multidisciplinare în tratarea cancerului la copii în România. De exemplu, echipa de neuro-oncologie este formată dintr-un neuro-oncolog, deci un oncolog care se specializează pe tumori craniene, din radioterapeut, medic de laborator, endocrinolog, neurolog şi medic radiolog. Toate aceste echipe vor putea să trateze aşa cum trebuie un copil bolnav de cancer, într-o abordare multidisciplinară şi interdisciplinară, astfel încât să putem şi noi creşte rata de supravieţuire.

Spitalul acesta pe care noi l-am construit este primul din România care are infrastructura necesară unei abordări multidisciplinare în 12 secţii de oncologie pediatrică, adună la un loc toate specialităţile medicale.

Pe lângă aceste parteneriate pe care noi le încheiem, în care medicii pot face training, trimitem deja pentru toţi copiii care se internează la Marie Curie analizele moleculare la Prinses Maxima în Olanda. Ei au arătat prin studii că rata de supravieţuire creşte cu 10% dacă se fac aceste analize moleculare încă de la început, dacă se diagnostichează corect copilul.

Revenind la ce putem face acasă, două secţii sunt încă nefuncţionale şi vorbim de Radioterapie şi de compartimentul de transplant de celule stem.

Compartimentul de transplant de celule stem va deveni funcţional atunci când un medic de la Marie Curie se va specializa în străinătate şi ne ocupăm acum de toate demersurile pentru a obţine acreditare. Pentru Radioterapie, facem demersurile împreună cu autorităţile ca să se deschidă compartimentul cât mai rapid.

Reporter: Cele două secţii sunt deci nefuncţionale pentru că nu aveţi încă personal specializat pentru ele?

Carmen Uscatu: Da, sunt două secţii noi. În Spitalul Marie Curie toate celelalte secţii erau deja existente, deci personalul s-a mutat dintr-un spital în altul şi acum lucrăm la proceduri şi protocoale. Echipe de la Prinses Maxima vin aici şi stau permanent cu asistente, cu medici şi lucrează împreună pentru proceduri mai bune, pentru a aplica protocoalele internaţionale.

Dar cele două secţii sunt nefuncţionale pentru că sunt noi, pentru că au nevoie de personal medical specializat şi pentru că avem nevoie de colaborarea cu Ministerul Sănătăţii şi cu Guvernul României pentru a deschide compartimentul de Radioterapie.

Problema este că la stat salariile sunt mai mici decât în privat şi atunci oamenii, ca să vină, e nevoie să oferi salarii competitive. De asemenea, avem nevoie şi de un standard de calitate aplicat pe secţia de Radioterapie. Avem discuţii începute pentru a specializa aceşti medici care vor veni pe Radioterapie. Există un proiect cu cei de la Prinses Maxima care va fi finanţat prin International Atomic Agency for Radiation, organismul internaţional care practic reglementează partea de radioterapie la nivel european şi vor exista traininguri pentru pregătirea specifică pe radioterapia la copii pentru acest personal medical.

Acum important este să-l poţi angaja, să-l poţi plăti la un nivel la care să-ţi vină cei mai buni oameni şi să poţi dezvolta la standarde europene.

În radioterapie, în Bucureşti există o concurenţă mai mare pentru că sunt multe secţii în privat care se autofinanţează foarte bine cu banii de la stat, astfel încât îşi permit să dea salarii şi medicilor şi fizicienilor medicali şi tehnicienilor. Din păcate, la noi aceste ramuri ale medicinei - fizicieni medicali şi tehnicieni medicali - nu au fost incluse în creşterile salariale ale medicilor, ei nefiind consideraţi personal medical, deşi fără ei nu poţi face radioterapie.

Reporter: Şi care este soluţia pentru deblocarea situaţiei?

Carmen Uscatu: Soluţia este ca împreună, noi şi ministrul Sănătăţii, să facem acest departament funcţional. Este vorba de o colaborare prin care noi oferim în continuare suport pentru partea aceasta de training, iar Ministerul Sănătăţii să facă angajările necesare.

Reporter: Şi unde e blocajul? Trebuie modificată legea ca statul să poată da personalului salarii mai mari decât în alte părţi?

Carmen Uscatu: Da, statul nu poate da salarii mai mari şi încearcă să găsească o soluţie pentru a obţine această derogare, astfel încât ei să fie plătiţi la nivelul pieţei din Radioterapie.

Reporter: Şi beneficiaţi de sprijin din partea Ministerului Sănătăţii? La autorizarea spitalului au fost nişte blocaje, probleme. Acum cum staţi?

Carmen Uscatu: Sunt discuţii care sperăm să avanseze. Trebuie să căutăm soluţii pentru copiii care au nevoie de radioterapie şi, din câte ştiu, jumătate dintre copiii bolnavi de cancer au nevoie de radioterapie.

Acesta este departamentul care poate face şi anestezie şi radioterapie sub sedare, căci copiii care sunt mici nu ştiu să stea fix în radioterapie câteva minute cât li se iradiază tumora şi atunci procedura se face sub sedare.

Există toate premisele ca acest compartiment, odată funcţional, să poată oferi soluţii atât copiilor din România, cât şi copiilor din străinătate, pentru că vorbim de Republica Moldova, care ar putea să dezvolte un parteneriat cu statul român şi să trimită copiii care au nevoie de radioterapie. Vorbim de Republica Moldova, vorbim de Bulgaria, vorbim de ţările din jur care ar putea avea acces la Marie Curie la tratamente pe care nu îşi permit să le dezvolte. Însă, pentru asta trebuie să pornim.

Reporter: Toate programele acestea de instruire, colaborare cu spitale străine, cum se fac, cine a negociat colaborările şi cine plăteşte pentru ele?

Carmen Uscatu: Suportul îl oferă Asociaţia Dăruieşte Viaţă, dar dincolo de suportul Dăruieşte Viaţă există oportunităţi pe fonduri europene.

În momentul acesta există, de exemplu, un program pe paliaţie. Paliaţia la copii, împreună cu terapia durerii, nu este dezvoltată în spitalele noastre. Există fonduri europene care se oferă într-un program de paliaţie, în valoare de 4 milioane de euro, dacă nu mai mult, în care noi putem intra, în parteneriat cu spitalul din Utrecht Prinses Maxima. Avem nevoie, până pe 23 iulie, de un acord de la Ministerul Sănătăţii, un acord prin care Ministerul Sănătăţii să spună că este de acord ca Spitalul Marie Curie să fie unitate care poate să reprezinte România, desigur, împreună cu alte unităţi spitaliceşti dacă şi alte unităţi îşi doresc asta, pentru a accesa fonduri europene în acest proiect.

Primim un milion de întrebări, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii trebuie doar să semneze acest acord şi să spună că este de acord ca noi să ne implicăm într-un proiect cu alte ţări europene şi să dezvoltăm serviciul de paliaţie la Marie Curie.

Astăzi, spitalul va depune această hârtie la Ministerul Sănătăţii, după ce a avut discuţii cu domnul Rafila. Şi sperăm să obţinem acest acord astfel încât să avem acces la fonduri care să permită training-ul personalului pe zona aceasta de paliaţie. Fie personal nou angajat, fie personalul existent. Pentru că, de exemplu, în tumorile cerebrale ai nevoie de această paliaţie. Paliaţie pe care o poate face fie oncologul care se ocupă de copiii aceştia, împreună cu echipe multidisciplinare, fie oncolog special angajat doar pentru aceste servicii.

Fonduri europene sunt enorm de multe pentru că Uniunea Europeană are ca ţintă să asigure echitate la nivel european pentru copiii bolnavi de cancer, în sensul în care un copil, indiferent de ţara în care se naşte, să aibă aceleaşi şanse la supravieţuire în cancer.

Noi sperăm să obţinem sprijinul Ministerului Sănătăţii, al Guvernului României şi al oricărui for care ar putea să ne sprijine, să ne lase să ducem şi România pe o hartă a binelui.

Reporter: Până acum, statul român, Ministerul Sănătăţii, a băgat vreun ban în cursurile astea de pregătire? Pentru că tu spui că sunt deja medici plecaţi, fellowship-uri etc.?

Carmen Uscatu: Nu. Aceşti oameni pleacă în baza parteneriatelor pe care noi le-am deschis. Sigur că statul român le asigură în continuare salariile pentru ca ei să poată supravieţui, iar acolo unde e nevoie şi de suportul nostru material, noi îl oferim.

Concluzionând însă, avem cele două secţii nefuncţionale în spital. Locul unde e nevoie ca Guvernul să găsească o soluţie cât mai repede este Radioterapia, să o facem funcţională. O să avem o întâlnire săptămâna aceasta cu dl Rafila, cu cei din Guvern, e nevoie ca ei să se pună de acord şi să accepte soluţia pe care noi le-am pus-o la dispoziţie - creşteri de salarii pentru această secţie şi implementarea unei guvernanţe corporative - sau să vină cu alte soluţii.

Reporter: Ce alte planuri de viitor aveţi cu spitalul?

Carmen Uscatu: Noi sperăm să continuăm cu a doua clădire la Marie Curie, în care să putem muta toate secţiile din spital, plus farmacia, plus laboratorul, plus depozitul de medicamente într-o nouă clădire. Iar vechea clădire, în faza a treia a proiectului, să o transformăm în spaţii de cazare pentru părinţii şi copiii care vin din ţară - deja 50% dintre pacienţii copii sunt din afara Bucureştiului - în spaţii de training şi în spaţii de cercetare.

Pentru că medicină fără cercetare teoretic nu există, ca să dezvolţi şi să creşti calitatea actului medical trebuie să începi să faci cercetare clinică şi atunci vrem să dedicăm spaţii şi cercetării clinice în vechea clădire. Deci practic, noi vrem să trecem de la "Noi facem un spital" la "Noi facem un campus medical pediatric". Campusul medical înseamnă cercetare şi da, vrem cu accesul pe care acum îl avem la banii europeni să putem dezvolta cercetarea la Spitalul de Copii Marie Curie.

Reporter: Deci tot ce vă propuneţi acum veţi face cu bani europeni? Nu vreţi nimic de la Ministerul Sănătăţii? Doar permisiunea să accesaţi banii?

Carmen Uscatu: Da, doar să ne dea permisiunea să accesăm banii europeni. Iar partea aceasta de construcţie o facem în continuare cu finanţare privată de la companii şi de la donatori individuali, cum am făcut şi construcţia primului spital. Însă la partea de cercetare vrem să profităm de oportunitatea pe care Uniunea Europeană o deschide pentru copiii bolnavi de cancer.

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Mihai Marinescu)
Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Mihai Marinescu)

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)
Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)
Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)
Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)
Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)
Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)
Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)
Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)

Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)
Spitalul construit de Dăruieşte Viaţa (Cătălin Georgescu)

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor