"Patru milioane de români trăiesc în sărăcie" - Nivelul de trai, subiect de dezbatere aprinsă între Putere şi Opoziţie
Jurnalistul Tudor Muşat a pus pe masă o problemă dureroasă pentru români: nivelul de trai. În timp ce opoziţia a criticat dur măsurile economice actuale şi a subliniat impactul negativ al inflaţiei asupra vieţii de zi cu zi, cei de la guvernare au încercat să apere politicile adoptate şi să zugravească un tablou optimist.
Tudor Muşat: Pentru mulţi dintre români, chestiunea asta a drumului spre bulgari sau greci nici nu se pune. Cred că pentru mulţi dintre ei nici să se ducă, ştiu eu, în zona Sibiului sau pe Valea Oltului, nu se pune, pentru că 2/3 dintre români îşi vor petrece concediul în România, cu un buget între 1.000 şi 3.000 RON. Asta rezultă dintr-o cercetare realizată de CEC Bank, în parteneriat cu comparatorul bancar finzoom.ro - cam ăsta e bugetul de vacanţă pentru 2/3 dintre români, maximum 3.000 RON. Cât de mult a crescut costul vieţii în România în ultimii 3 ani? Păi, cu 40%, plătim din ce în ce mai mulţi bani pentru mâncare, cu 100 de lei cumpărăm 1 kg de carne şi câteva legume. Şi cam asta e.
Daniel Constantin (PNL): Dar asta este o problemă care trebuie abordată şi am discutat de atâtea ori de inflaţia care, din păcate, a lovit România. Nu putem să ascundem lucrul acesta, s-au încercat măsuri şi acum inflaţia este pe un trend descendent. Sper că aceste măsuri să continue şi lucrurile să revină, dar este adevărat că practic concentrarea guvernului... De asta cred că e important să fie o stabilitate politică, trebuie să fie pe creşterea nivelului de trai, adică pe creşterea veniturilor cetăţenilor şi asta se poate face. Sigur că poate nu peste noapte, dar se poate face printr-un proces de mutare, dacă vreţi, a dezvoltării economice de pe consum, cum s-a întâmplat în anii precedenţi, pe investiţii.
Şi mă bucur că anul acesta, sigur că aici putem să punem în toate zonele politice să spunem aşa, dar anul acesta, dincolo de orice, este anul în care nivelul de investiţie este cel mai mare din istoria post-decembristă a României, peste 7% din PIB. Eu am mai spus asta, în 2016 făceam un apel către partidele politice să alocăm cel puţin 7% din PIB. Iată că am ajuns după 8 ani de zile la un astfel de deziderat al unora, care cred că este foarte important. Dacă vom avea investiţii, cu siguranţă vor fi venituri mai mari pentru cetăţeni şi lucrurile acestea ies dintr-o situaţie care nu este nevoie.
Tudor Muşat: Tot auzim chestia asta că de la 1 iulie creşte salariul minim. Cresc însă şi preţurile, să vedem să crească şi nişte taxe. Mai avem vreo formulă să evităm un TVA crescut măcar cu 2 procente la anul, de la 19 la 21, dacă nu cumva chiar la 22%? Sunt companii întregi care îşi rulează scenariile astea pentru la anul.
Florin Spătaru (PSD): Foarte bine, nu e poziţia oficială a guvernului sau cel puţin a Partidului Social Democrat. Cred că ultimul lucru pe care ar trebui să-l facem este să mărim acest TVA. Din punctul meu de vedere avem multe alte pârghii prin care să putem să creştem veniturile, din această digitalizare şi prin măsurile pe care le luăm, să putem să creştem nişte venituri care ştim foarte clar că, la nivel european, faţă de media la nivel european, sunt la o diferenţă majoră şi făceam acel calcul când tot discutam despre banii pentru pensii şi vă spuneam acelaşi lucru. Dacă noi creştem de la 26% nivelul de colectare la 30%, nu la 35 sau 36%, aceste procente ar putea acoperi şi diferenţa de bani pentru pensii şi o bună parte din aceste...
Ştefan Pălărie (USR): În momentul de faţă doar aţi îngropat mediul de afaceri cu e-factura, care nu funcţionează, contabilii ţipă, firmele ţipă.
Florin Spătaru: În România s-au înfiinţat 43.000 de noi companii. Acest fapt spune că România este cea mai bună destinaţie din zonă pentru investiţii.
Stelian Negrea, jurnalist: Şi câte au crăpat?
Florin Spătaru: În România s-au înfiinţat 43.000 de noi companii. Credeţi că am scăpat? 19.000 sunt 20 şi ceva de mii de companii care s-au înfiinţat. Suntem pe plus, sunt măsuri care au fost luate...
Ştefan Pălărie: Din moment ce a coborât plafonul de încadrare la microîntreprindere, normal că s-a înmulţit numărul de firme. Haideţi să facem o corelaţie între facilităţile luate şi rezultate.
Florin Spătaru: Scăderea plafonului a fost o discuţie pe care noi am avut-o în Uniunea Europeană.
Ştefan Pălărie: Parcă n-ar putea să fie încrucişate, lăsaţi că ştim noi...
Florin Spătaru: Într-adevăr sunt 7% bani care s-au dus pentru investiţii, dar ce trebuie să facă România şi începe să facă lucrul ăsta? Este să creeze această plusvaloare în România şi banii care se duc pe industria prelucrătoare, pe procesarea produselor alimentare, tot acest lanţ şi care duce la reducerea deficitului de balanţă comercială. Aceasta aduce plusvaloare. N-aţi înţeles când aţi fost la guvernare că o guvernare de dreaptă? N-aţi înţeles că de fapt astea sunt măsurile care pe termen lung vin să aducă şi venituri mai mari.
Ştefan Pălărie: Scuzaţi-mă că insist, dar mă limitez la acest 1.000 - 3.000 RON cât îşi poate permite un român. Domnule, dar încă o dată, preţurile astea pe care spuneţi că sunt sub control, economia duduie. Dacă la o familie care are o casă şi un apartament şi o maşină cade, să zicem, blestemul să aibă în aceeaşi lună de plătit asigurarea PAD şi asigurarea RCA şi apoi să aibă şi costurile vieţii, nu mai pleacă în niciun concediu, în nicio vacanţă. Costurile sunt foarte, foarte mari, adică cu 40% în medie pe an, sunt o realitate pe care cu toţii o resimţim. Şi încă nu au început să intre în vigoare, pentru că abia de la 1 iulie aţi mărit accizele, ce înseamnă efectul conţinut în tot ce înseamnă preţuri, bunuri şi servicii în perioada următoare.
Florin Spătaru: Aţi auzit de măsurile pe care le-am luat, de plafonare pe termen limitat la produse RCA?
Ştefan Pălărie: Plătim RCA dublu faţă de acum 3 ani de zile, asta orice om vă poate spune. Sunteţi într-un an fără pandemie şi aveţi deficit la fel de mare ca cel din pandemie.
Daniel Constantin: Experienţa mea politică îmi spune că acum se vorbeşte foarte mult de ce se va întâmpla în 2025. Nimeni nu-şi va permite în 2025 să vină cu o creştere de TVA. A fost o măsură care a fost mult blamată de către mediul de afaceri şi nu cred că cineva o ia în calcul chiar pentru un an care nu va fi un an electoral. Eu vă spun ca un om care a fost în guvern şi ştiţi că am militat foarte mult pentru reducerea TVA-ului la produsele alimentare la momentul respectiv - şi chiar am reuşit-o, de la 24 la 9% - şi vreau să vă spun că a fost o probă atunci pentru tot mediul de afaceri că, dacă ai o fiscalitate redusă, poţi să colectezi, mărind baza, la fel de mult.
Tudor Muşat: Da, e adevărat, guvernul a dat asigurări că nu o să crească TVA-ul la medicamente şi la alimente. Şi pentru orice altceva? Ne spuneţi acum acelaşi lucru, ne întindeţi acum o capcană. Domnule, la alimente nu o să crească. Şi? Dar la restul?
Daniel Constantin: Nu vreau să dau asigurări că nu sunt în guvern, dar experienţa mea politică îmi spune că nimeni nu-şi va permite în general să crească TVA de la 19%. Nu mă refer la diverse tipuri de produse, dar cred că nu-şi va permite nimeni pentru că s-a dovedit de-a lungul timpului că asta încurajează evaziunea. Dacă astăzi industria alimentară este într-un echilibru sau chiar s-a dezvoltat în România, este pentru că a scăzut TVA-ul. Şi chiar şi magazinele alimentare, că atunci eu am vrut pentru produsele alimentare, dar s-a dovedit o măsură foarte bună, că s-a extins de la inputuri în agricultură până la restaurante aveţi TVA 9% şi funcţionează.
