Speranţele Chinei comuniste de a media pacea în Ucraina se ciocnesc cu obiectivele sale legate de Trump şi comerţ [Analiză]

În ultimii trei ani, China a semnalat în mod repetat disponibilitatea de a acţiona ca mediator al păcii în războiul din Ucraina.

Au avut loc runde de negocieri diplomatice ale emisarului Beijingului cu ţări din Africa de Sud până la Indonezia. Un plan de pace cu Brazilia. Un grup de „prieteni pentru pace” cu ţările în curs dezvoltare. Şi chiar o propunere de a trimite trupe chineze de menţinerea păcii în Europa.

Dar atunci când oficialii ruşi şi americani s-au întâlnit în Arabia Saudită săptămâna aceasta, preşedintele chinez Xi Jinping nu era nicăieri la masă, fiind în schimb ocupat să se întâlnească cu antreprenorii tehnologici din China, la Beijing, arată Reuters.

Priorităţile Chinei sunt clare: se concentrează pe repararea economiei sale şi pe încercarea de a încheia un acord cu preşedintele american Donald Trump pentru a evita un alt război comercial dăunător.

Şi, deşi Beijingul vrea să fie văzut ca un mediator global al păcii, încearcă să facă acest lucru fără a suporta costuri sau a-şi asuma riscuri, mai ales dacă acestea ar putea submina legăturile sale cu Moscova, de care depinde pentru energie ieftină.

„Dacă China nu cumpără gaz din Rusia, care ţară poate furniza suficient gaz pentru a satisface nevoile poporului chinez? Nu este posibil şi nu este sigur”, a declarat săptămâna aceasta diplomatului şef al Chinei, Wang Yi, la Conferinţa de Securitate de la München, un forum global de top pentru securitate şi diplomaţie.

Declaraţia, au spus observatorii, a fost cea mai clară ilustrare a modului în care China nu este dispusă să folosească un instrument major pe care îl are pentru a pune presiune pe Rusia - achiziţiile sale record de aproape 23 de miliarde de metri cubi de gaz anual.

Fără un rol semnificativ în procesul de pace din Ucraina, China a putut să se concentreze pe comerţ şi economie. Xi a ordonat funcţionarilor chinezi să studieze politicile comerciale ale lui Trump şi să pregătească răspunsuri la taxele şi ameninţările sale iniţiale, spun două persoane familiarizate cu situaţia.

China a redus, de asemenea, intenţionat tonul folosit de purtătorii de cuvânt ai ministerului de externe pentru a menţine vii perspectivele unui acord cu Trump, au spus aceleaşi persoane, doi dintre cei peste 10 intervievaţi de Reuters pentru acest articol.

Aceştia includ persoane familiarizate cu opiniile guvernului chinez, diplomaţi şi analişti din Beijing. Majoritatea au vorbit cu condiţia anonimatului, deoarece nu sunt autorizaţi să vorbească cu media.

Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii.

Cu uşile închise

Trump a şocat lumea săptămâna aceasta deschizând negocieri de pace direct cu preşedintele rus Vladimir Putin, fără Ucraina sau Europa, oferind concesii înainte ca discuţiile să înceapă, numindu-l pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, un „dictator” şi învinuindu-l pentru invazia lansată de Putin în februarie 2022.

La München, Wang a cerut ca „toţi actorii implicaţi”, inclusiv Europa, să fie la masa negocierilor.

Diplomaţii europeni au spus că, deşi gestul lui Wang a fost pozitiv, acesta nu aborda fundamental problema pe care Europa o ridică în faţa Chinei de luni de zile: finanţarea de facto a războiului prin achiziţiile de energie şi sprijinul pentru baza militar-industrială a Rusiei - lucru pe care China îl neagă.

Noah Barkin, consilier principal la Rhodium Group, pe specializarea China, a spus că Wang pledă în numele Europei deoarece China se teme că va fi exclusă de la reconstrucţia post-război.

„Interesele Europei şi ale Chinei nu sunt deloc aliniate, dar ambele au un interes să se asigure că acest conflict nu se transformă într-un pact sigilat de Trump şi Putin în spatele uşilor închise”, a spus el.

Diplomaţii au mai minimalizat ideea că deschiderea rapidă a lui Trump faţă de Putin ar putea submina parteneriatul „fără limite” al lui Xi cu Rusia.

„Este o gândire de dorinţă. Această idee ignoră adâncimea coordonării, schimburilor şi apropierii dintre lideri. Rusia depinde atât de mult de China - nu vor risca legăturile cu Beijingul doar pentru că Trump le-a dat un telefon”, a spus un diplomat european senior.

Deşi, în ultimii trei ani, China a ignorat în mare parte diplomaţii ucraineni din Beijing acordându-le puţine întâlniri şi neangajându-se în discuţii substanţiale, spun persoane familiarizate cu situaţia, aceasta şi-a schimbat recent abordarea faţă de Europa.

Mai mulţi diplomaţi au spus că au observat o disponibilitate mult mai mare din partea Chinei de a colabora cu diplomaţii europeni în ultimele zile. Beijingul şi-a trimis chiar diplomatul veteran Hua Chunying la Bruxelles, au spus două persoane informate despre călătoria ei.

Legăturile dintre Bruxelles şi Beijing au fost reci, deoarece Uniunea Europeană ridică probleme, inclusiv accesul pe piaţă pentru companiile europene, deficitul comercial masiv al blocului şi supra-capacitatea de producţie a Chinei.

Dar, în ciuda unei implicări mai mari, China nu a oferit niciun fel de concesii în aceste probleme şi nu a făcut nicio mişcare decisivă, anticipând că taxele de 10% impuse de Trump asupra bunurilor chinezeşti erau doar prima sa lovitură, spun diplomaţii.

„Nu am văzut niciun semn că China este pregătită să îşi schimbe abordarea faţă de comerţ sau faţă de Rusia pentru a facilita un fel de apropiere cu Europa. Beijingul probabil consideră că Europa se află într-o poziţie atât de slabă în acest moment încât concesiile nu sunt necesare”, a spus Barkin.