Ce vrea Rusia de fapt de la negocierile cu America

Atunci când oficialii americani şi ruşi şi-au ocupat locurile pentru a negocia încetarea războiului din Ucraina, fiecare a venit înarmat cu o listă de concesii.

Pentru echipa de negociatori americani, obiectivul este simplu: să pună capăt „războiului oribil şi sângeros”.

Dar pentru Vladimir Putin, discuţiile din Arabia Saudită, care reprezintă cea mai importantă întâlnire între părţi de la invazia la scară largă a Moscovei, reprezintă o ocazie unică de a-şi extinde lista de cereri, scrie Telegraph.

Preşedintele rus a cerut Ucrainei să îşi retragă trupele din cele patru regiuni pe care Rusia le-a anexat unilateral în septembrie 2022 şi să renunţe la candidatura sa de a adera la NATO în cadrul oricărui acord de pace potenţial.

Adresându-se naţiunii înainte de a-şi lansa invazia, Putin a promis să demilitarizeze Ucraina prin demararea unei „operaţiuni militare speciale” în regiune.

Putin a insistat anterior că Ucraina trebuie să îşi reducă capacitatea militară pentru a nu mai reprezenta o ameninţare pentru Rusia, ceea ce ar putea conduce la restricţii privind rachetele cu rază lungă de acţiune, armele grele şi sprijinul militar occidental.

Ca parte a cererii de demilitarizare, Rusia ar putea solicita chiar reducerea sau retragerea completă a forţelor NATO din Polonia, statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) şi România.

Mai presus de orice, acceptarea Ucrainei ca membru al NATO ar fi, aproape cu siguranţă, un obstacol pentru Putin, care a cerut un angajament juridic obligatoriu că Ucrainei nu i se va permite niciodată să adere la alianţă.

Ca parte a eforturilor de redresare postbelică ale Rusiei, Putin va solicita probabil eliminarea sancţiunilor economice dure care au dus la deprecierea rublei şi la creşterea inflaţiei.

Acordurile privind exporturile de energie, inclusiv redeschiderea conductelor Nord Stream 1 şi 2 pentru a relua vânzările de gaze către Europa, ar stabiliza economia rusă şi ar deschide uşa unor schimburi comerciale mai uşoare.

Deblocarea activelor băncii centrale ruse, din care peste 300 de miliarde USD sunt îngheţate în ţările occidentale, ar putea, de asemenea, să furnizeze guvernului rus fonduri esenţiale pentru eforturile sale de redresare postbelică.

Semnele potrivit cărora administraţia Trump ar fi stabilit un canal secundar către Moscova - cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile dintre cele două părţi înainte de negocierile pentru acordul de pace - au apărut la doar câteva săptămâni după începerea celui de-al doilea mandat de preşedinte.

Steve Witkoff, trimisul preşedintelui SUA, a călătorit în secret în Rusia cu un avion privat pentru a obţine eliberarea profesorului american Marc Fogel, care fusese închis de aproape patru ani.

Aceasta a fost prima călătorie cunoscută la Moscova a unui înalt oficial american de când William Burns, pe atunci director al CIA, a zburat în capitală în noiembrie 2021 pentru a încerca să oprească invazia împotriva Ucrainei.

În schimb, Statele Unite l-au eliberat pe Alexander Vinnik, regele rus al criminalităţii informatice, care fusese extrădat în SUA pentru spălare de bani.

Înainte de a fi încarcerat, Vinnik a operat BTC-e, unul dintre cele mai mari schimburi de criptomonede din lume, pe care Departamentul de Justiţie al SUA l-a descris ca fiind una dintre principalele modalităţi prin care infractorii cibernetici spălau bani.

Vinnik, în vârstă de 44 de ani, a fost arestat în 2017 la cererea SUA, fiind suspectat de spălare a 4 miliarde USD, în timp ce îşi petrecea vacanţa în peninsula Halkidiki din Grecia.

Rusia ar putea solicita schimburi de prizonieri de profil înalt, similare cu schimburile lui Fogel şi Vinnik, ca parte a cererilor sale de încetare a războiului.

Hackerul Vladimir Dunave, cetăţean rus, a fost condamnat anul trecut de Statele Unite la cinci ani de închisoare pentru infracţiuni informatice.

El a fost acuzat de apartenenţă la o bandă care a desfăşurat un troian bancar informatic şi o suită de programe malware ransomware cunoscute sub numele de „Trickbot” şi a fost extrădat din Coreea de Sud în Ohio în 2021.

În schimb, administraţia Trump ar putea solicita eliberarea Kseniei Khavana, care a fost arestată pentru trădare, fiind acuzată că a făcut o donaţie către o organizaţie caritabilă care ajută Ucraina.

Stepen Hubbard, originar din Michigan, care a fost condamnat pentru că a luptat alături de armata ucraineană ca mercenar împotriva Rusiei şi condamnat la şase ani şi 10 luni în octombrie 2024, ar putea fi, de asemenea, de interes.

Moscova ar putea cere ca SUA şi aliaţii să nu mai adăpostească disidenţi ruşi, precum susţinătorii lui Alexei Navalnîi sau foşti oligarhi precum Mihail Hodorkovski.

Implicarea Rusiei în Orientul Mijlociu durează de secole, iar Putin s-ar putea folosi de negocierile de pace de marţi pentru a-şi extinde influenţa în regiune.

De la începutul războiului, parteneriatul Rusiei cu Iranul a devenit tot mai strâns. Ţara a fost un furnizor important de arme pentru Rusia, inclusiv rachete balistice, drone şi alte muniţii.

Putin a folosit peste 8.060 de drone de concepţie iraniană de la începutul războiului, potrivit oficialilor ucraineni.

Ca răspuns, Statele Unite au impus sancţiuni Iranului, sancţiuni pe care Rusia ar putea cere să le ridice ca parte a unui acord de pace.

Ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului şi permiterea unui număr mai mare de exporturi de petrol iranian ar putea stabiliza preţurile la energie şi ar fi în beneficiul Rusiei în procesul de redresare postbelică.

În afară de faptul că sunt parteneri comerciali apropiaţi, Iranul şi Rusia sunt, de asemenea, aliaţi în conflictele din Siria şi Irak.

Deşi răsturnarea lui Bashar Assad, dictatorul sirian, a diminuat semnificativ influenţa Rusiei în Orientul Mijlociu, aceasta nu a suprimat interesul lui Putin pentru o prezenţă acolo.

O retragere militară totală sau parţială a SUA din estul Siriei, unde forţele americane sprijină Forţele Democratice Siriene (SDF) conduse de kurzi, ar putea face parte din concesiile Rusiei.

Trump şi oficiali apropiaţi acestuia şi-au exprimat recent interesul pentru retragerea trupelor americane din Siria, determinând oficialii Pentagonului să înceapă să elaboreze planuri pentru o retragere completă în 30, 60 sau 90 de zile, potrivit NBC.

De asemenea, Rusia ar putea cere Statelor Unite să nu mai blocheze exporturile de petrol sirian sau să îl recunoască pe Assad drept lider legitim, care se refugiază în prezent la Moscova.

Rusia devine partenerul de securitate preferat al unui număr tot mai mare de guverne africane din regiune, înlăturând aliaţii tradiţionali precum Franţa şi Statele Unite.

Aceasta şi-a extins în mod agresiv cooperarea militară cu naţiunile africane prin utilizarea companiei private de securitate Wagner şi a succesorului său probabil, Africa Corps, mercenarii ruşi îndeplinind roluri care merg de la protejarea liderilor africani la sprijinirea statelor în lupta împotriva extremiştilor.

Liderii africani au apelat la Rusia pentru asistenţă în materie de securitate, fără a se amesteca în politică, ceea ce a făcut din Rusia un partener atractiv în locuri precum Mali, Niger şi Burkina Faso.

În schimb, Moscova doreşte acces la minereuri şi la alte contracte.

Africa este bogată în minerale, petrol şi alte resurse, care vin la pachet cu provocări politice şi juridice.

Resursele sale sunt din ce în ce mai importante pentru securitatea economică şi naţională, cum ar fi cobaltul, care este utilizat în electronice precum telefoanele mobile, sau litiul, care este utilizat în baterii.

Rusia ar putea solicita SUA să înceteze blocarea investiţiilor ruseşti în sectoarele minier, energetic şi petrolier din Africa, o măsură luată în timpul administraţiei Biden.

De asemenea, ar putea cere ridicarea sancţiunilor impuse companiilor ruse care extrag aur, uraniu şi minerale rare în Africa, care sunt utilizate pentru finanţarea operaţiunilor sale militare.

Trump a declarat că s-ar putea întâlni „foarte curând” cu Putin pentru a discuta despre încheierea războiului, într-o mişcare care ar ridica statutul global al Rusiei.

Angajându-se direct cu SUA, Putin ar putea evita scrutinul european şi ar putea obţine condiţii favorabile în cadrul unui acord de pace.

Cu toate acestea, Volodimir Zelenski a avertizat Ucraina că nu va recunoaşte un acord de pace negociat de SUA şi Rusia dacă nu este implicată în discuţii.

„Nu putem recunoaşte niciun lucru sau acord despre noi fără noi. Şi nu vom recunoaşte astfel de acorduri”, a declarat Zelenski.

„Cu siguranţă, există o cale bilaterală acolo. Iar SUA au dreptul să facă acest lucru dacă au probleme bilaterale. Ca să fiu sincer, au vorbit despre asta înainte. Abia acum au început să vorbească public. Pe atunci, era ca şi cum ar fi fost maniere proaste - să vorbeşti cu un agresor în timp de război.”

Ucraina şi mai multe ţări din UE au insistat că, fără garanţii de securitate, Rusia ar putea invada din nou ţara, chiar dacă se ajunge la o înţelegere.

Discuţiile din Arabia Saudită marchează un alt pas esenţial al administraţiei Trump pentru a inversa politica SUA de izolare a Rusiei şi sunt menite să pregătească terenul pentru o întâlnire între preşedinte şi Putin.