Siberia, virus gigant "se trezeşte" din gheţari după 30.000 de ani

Potrivit unui studiu publicat în PNAS (Proceedings of the Naţional Academy of Sciences of the United States of America) acesta este cel mai mare descoperit vreodată iar acum se întoarce la viaţă datorită încălzirii globale. Virusul poate deveni o potenţială ameninţare.

Topirea gheţii, virusuri, Pandora. Par a fi fragmente dintr-o carte de ficţiune bună de pus pe raftul librăriilor alături de titluri cum ar fi "Jurassic Park" şi "Andromeda", de Michael Crichton. În schimb, acestea sunt cuvintele-cheie incluse într-un studiu publicat marţi, 4 martie, în PNAS (http://www.pnas.org/content/early/2014/02/26/1320670111.abstract). Studiul poartă semnătura unui grup francez condus de Chantal Abergel şi Jean - Michel Claverie care sunt în căutarea, prin cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, de creaturi extraordinare despre care nimeni nu bănuieşte că ar exista.

Ultimul venit este organismul gigant abia descoperit în Siberia, unde a rămas în stare latentă timp de 30.000 de ani, protejat de permafrost (solul îngheţat continuu). A fost numit Pithovirus, de la grecul pithos, amfora donată de zei legendarei Pandora. Potrivit mitului, conţinea toate relele din lume şi frumoasa fată, dând jos capacul, a vărsat asupra umanităţii dezastre de toate tipurile. A fost pedeapsa gândită de zei pentru Prometeu, care a îndrăznit să fure focul pentru a-l da oamenilor.

Doar anul trecut, aceeaşi cercetători au uimit comunitatea ştiinţifică cu un alt virus gigant, şi acela tot în formă de amforă care, coincidenţă, a fost numit Pandoravirus. Nomen omen este expresia folosită pentru a indica faptul că numele persoanelor, uneori, sunt un semn divin. Cu siguranţă aceste amfore ale Pandorei sunt pline de surprize şi, poate, chiar de anumite avertizări.

Pithovirus infectează amibele nu omul, dar prezenţa sa în gheaţă împinge cercetătorii francezi să creadă că permafrostul ar putea ascunde alte microorganisme, probabil agenţi patogeni, care ar putea fi eliberaţi ca urmare a încălzirii globale. Într-un scenariu de dezastru ca acesta mitul Pandorei ar trebui revizuit şi actualizat: cu oamenii pedepsiţi deoarece au poluat planeta şi caută câmpuri petrolifere, printre gheţari. Dar acestea sunt fantezii care spun puţin despre riscurile reale şi multe despre modul de funcţionare a minţii umane.

DNA enorm = fiinţe extrem de complicate

La şcoală am studiat că virusurile sunt fiinţe foarte mici şi foarte simple, la graniţa dintre viaţă şi materia neînsufleţită, făcute doar dintr-o carcasă care găzduieşte câteva gene: 12, 15-17 hai 20. Astăzi, această noţiune este depăşită: viruşii giganţi pot depăşi o miime de milimetru şi genomul lor poate coda peste 2.000 de proteine. Ba chiar, conform unor cercetători, ar putea reprezenta o ramură independentă din pomul vieţii.

Prima familie a fost descoperită în urmă cu zece ani (Megavirus) iar în 2013 a survenit cea de a doua (Pandoravirus). Au fost descoperite în mai multe locuri din lume, din Chile în Australia, sau chiar în lentilele de contact ale unei persoane din Germania.