Sfere enigmatice de 2,8 miliarde de ani găsite în Africa de Sud. Cum au fost făcute?

Universul este plin de mistere care contestă cunoştinţele noastre actuale. În colecţia "Dincolo de Ştiinţă", Epoch Times colectează poveşti despre aceste fenomene ciudate pentru a stimula cercetarea lor. Ignoranţa nu poate stimula cercetarea ştiinţifică. Sunt adevărate? Dvs decideţi.

O mulţime de obiecte preistorice descoperite în diferite locuri din întreaga lume atestă un nivel de progres tehnologic care pare să nu corespundă vremurilor în care se crede că au fost realizate. De multe ori artefactele frustrează oamenii de ştiinţă convenţionali, încântă investigatorii aventuroşi de teorii alternative şi nasc dezbateri controversate.

Sferele găsite în minele din Africa de Sud au stârnit curiozitatea cercetătorilor de zeci de ani. Potrivit lui Michael Cremo şi a altor cercetătorii ai culturii preistorice, aceste sfere se adaugă unui mulţimi vaste de dovezi care sugerează că viaţa inteligentă de pe Pământ a existat cu mult mai devreme decât susţin teoriile convenţionale prezente.

Cremo a călătorit în toată lumea colectând informaţii despre astfel de artefacte. El şi-a notat concluziile sale în populara sa carte "Arheologia Interzisă: Istoria ascunsă a rasei umane".

În 1984, în timp ce investiga sferele, el l-a contactat pe Roelf Marx, un curator al Muzeului Klerksdorp, din Africa de Sud, unde erau ţinute câteva dintre sfere. Marx a descris sferele ca având o suprafaţă foarte dură şi o structură fibroasă în interior. El le-a găsit destul de ciudate şi enigmatice.

Potrivit lui Cromo, Marx a scris: "Nu este nimic ştiinţific publicat despre sfere, dar faptele obiective sunt: se găsesc în pirofilit, care este extras din mine în apropiere de micul oraş Ottosdal din Transvaalul de Vest. Acest pirofilit este un mineral secundar foarte moale, cu duritatea 3 pe scara Mohs, [o scară de la 1 la 10 care permite evaluarea durităţii mineralelor] şi a fost format prin sedimentare acum circa 2,8 miliarde de ani.

"Pe de altă parte, globurile, are au o structură fibroasă pe interior cu un înveliş în jurul ei, sunt foarte dure şi nu pot fi zgâriate, nici măcar de oţel".

Scara Mohs de duritate este numită după Friedrich Mohs, care a ales zece minerale ca punct de referinţă, cu talcul fiind cel mai moale şi diamantul cel mai tare. Oţelul are 6.5-7.5 pe scara Mohs, deci sferele ar trebui să fie mai mai tari decât acesta.

S-au format în mod natural?

Există teorii care susţin că sferele s-au format printr-un proces natural de concreţiune, din materii minerale întărite.

Unele dintre aşa-numitele sfere Klerksdorp sunt în formă eliptică cu şanţuri în jurul ecuatorului. Însă unele sunt atât de echilibrate ca formă şi proporţie, iar şanţurile sunt atât de drepte, încât pare puţin probabil că s-ar fi format în mod natural, afirmă susţinătorii teoriei potrivit căreia aceste sfere au fost realizate de fiinţe inteligente.

Sferele de marmură din Utah

În Utah, au fost găsite sfere similare. Ele au o vârstă de aproximativ 2 milioane de ani şi sunt cunoscute ca bilele de marmură Moqui, sau bilele Moqui. Potrivit legendei, strămoşii nativilor americani Hopi se jucau cu bilele din marmură şi le-au lăsat ca mesaje pentru rudele lor - pentru a le transmite acestora că sunt bine şi fericiţi.

Bilele de marmură Moqui au un interior nisipos şi un exterior tare, rotund, făcut din oxid de fier. Testele făcute de Heinrich pe una dintre sferele Klerksdorp a arătat că aceasta era făcută din hematit, o formă de mineral de oxid de fier. El a descoperit că o altă sferă Klerksdorp era făcută din wollastonit, împreună cu hematit şi goethit, un oxid de fier hidratat.

Cercetătorii care susţin că sunt fenomene naturale au prezentat diferite teorii cu privire modul în care ar fi fost create sferele. Dr. Karrie Weber de la Universitatea din Nebraska - Lincoln cercetează microbi despre care susţine că ar fi ajutat la formarea sferelor.

Geologul Dave Crosby, care a făcut cercetări în Utah, unde au fost găsite bilele de marmură Moqui, a emis iniţial ipoteza că impactul unui meteorit a împrăştiat sfere de topitură, care apoi s-au condensat pe boabe de nisip. La o examinare mai atentă, după cum se explică pe RocksandMinerals.com, el nu a găsit nicio dovadă a impactului cu un meteorit. Apoi, acesta dezvoltat o teorie care implică apa de ploaie care ar fi dizolvat fierul şi alte minerale care au ajuns în apele subterane. Pe măsură ce curgeau prin apele subterane, ionii s-au depozitat în jurul granulelor de nisip şi au format sfere.

Cremo, precum şi alţii care susţin că artefactele sunt dovezi ale civilizaţiilor preistorice avansate, sunt de părere că oamenii de ştiinţă convenţionali ar trebui să fie mai îndrăzneţi şi mai dispuşi să recunoască dovezile care ar putea contrazice teoriile deja formate, care, însă, nu reuşesc să explice totul.