Sfârşitul democraţiei în Germania? O moţiune propune interzicerea partidului de extremă dreapta AfD, înainte de "anticipate"
O moţiune de interzicere a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), semnată de 112 deputaţi, a fost înmânată preşedintelui Bundestagului, Bärbel Bas, din partea social-democraţilor de extremă-stânga (SPD), potrivit rapoartelor din mass-media de stat germană ARD şi ZDF, relatează REMIX.
Dacă moţiunea trece, Bundestagul va iniţia procedurile care se vor îndrepta către cea mai înaltă instanţă din Germania, Curtea Constituţională, pentru a stabili dacă AfD poate fi interzisă. Există 733 de locuri în Bundestag. Moţiunea are nevoie doar de o majoritate simplă pentru a trece.
AfD este al doilea cel mai popular partid din ţară, şi din ce în ce mai popular, ceea ce face foarte dificil pentru partidele de guvernământ să formeze coaliţii fără el.
Pe măsură ce popularitatea sa creşte, partidele din establishment se unesc pentru a elimina acest rival din procesul democratic. Mulţi dintre susţinătorii de frunte ai unei interdicţii, precum deputatul CDU Marco Wanderwitz — care a pierdut alegerile locale în faţa unui politician AfD — acţionează sub motto-ul că „salvează democraţia”.
Deputaţii care susţin moţiunea provin din diferite facţiuni de partid. Till Steffen, liderul parlamentar al grupului Verzilor, a declarat că 50 de membri ai Verzilor au semnat pentru moţiunea de interzicere a partidului.
Cea mai mare parte a clasei politice germane militează pentru o interdicţie, însă există dezacorduri cu privire la ritmul şi calendarul acesteia. Unii sunt, de asemenea, îngrijoraţi că interdicţia se va întoarce împotriva lor şi va face AfD mai popular ca niciodată. În primul rând, o interdicţie ar putea dura mai mulţi ani, iar în al doilea rând, instanţa supremă a ţării ar putea s-o respingă, ceea ce ar fi un rezultat catastrofal pentru sistemul german. Trebuie remarcat faptul că instanţa supremă a ţării emite de obicei hotărâri favorabile establishmentului.
Unii deputaţi verzi sunt împotriva unei interdicţii, cel puţin pentru moment.
Deputatul Verzilor Renate Künast a depus o contra-moţiune care afirmă că o interdicţie trebuie mai întâi să fie examinată în detaliu din punct de vedere juridic, inclusiv prin angajarea de experţi care să „evalueze şansele de succes ale unei interdicţii”.
Wanderwitz (CDU), cu toate acestea, doreşte interzicerea AfD acum, declarând: „Trebuie să se întâmple rapid” din cauza alegerilor viitoare.
Un element juridic cheie pentru orice potenţială interdicţie este desemnarea AfD de către Oficiul pentru Protecţia Constituţiei, care este condus în prezent de Thomas Haldenwang.
Se aştepta ca BfV să reclasifice AfD anul acesta cu o desemnare mai gravă, aceea de „ameninţare confirmată” la adresa Constituţiei. Cu toate acestea, această desemnare va trebui amânată din cauza alegerilor viitoare, deoarece ar fi o încălcare a „egalităţii de şanse” atât de aproape de data alegerilor.
Haldenwang, care este un anti-AfD înverşunat, se retrage din funcţia sa de la BfV pentru a candida pentru un post de deputat în alegerile viitoare.
Alegerile anticipate sunt acum aşteptate în ianuarie.
