Secretarul General NATO în vizită la Cotroceni: "Ameninţările Rusiei sunt nejustificate şi iresponsabile"
Scutul de la Deveselu are rol strict defensiv, au declarat Secretarul General al NATO şi preşedintele Iohannis.
secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg şi Klaus Iohannis (Florin Chirila/Epoch Times)
Preşedintele Iohannis l-a primit joi, la Cotroceni, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, venit în România cu ocazia inaugurării scutul antirachetă de la Deveselu.
Cu ocazia vizitei, Iohannis şi Stoltenberg au ţinut o declaraţie de presă comună, în cadrul căreia secretarul General NATO a apreciat că România este un aliat de încredere al alianţei şi a reiterat angajamentul solemn al NATO faţă de securitatea României, precizând că scutul antirachetă de la Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei.
"Acest sistem nu se referă la Rusia, nu este îndreptat împotriva Rusiei, iar atât condiţiile fizice, cât şi cele geografice fac imposibil că acest sistem să submineze Rusia. Este tehnic imposibil să doboare rachete balistice intercontinentale ruseşti. Este un sistem care este îndreptat împotriva unor ameninţări care vin din afara zonei euroatlantice, iar noi am fost foarte transparenţi faţă de ruşi în ceea ce priveşte planurile noastre în cazul acestui sistem. (...) Ameninţările din partea Rusiei sunt nejustificate şi iresponsabile. Ruşii ştiu că este un sistem care nu este îndreptat împotriva Rusiei", a declarat Stoltenberg, citat de Agerpres.
Stoltenberg a mai afirmat că aşteaptă cu nerăbdare să participe la inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu şi a mulţumit României pentru contribuţia pe care o are în cadrul alianţei.
Jens Stoltenberg a vorbit şi despre "acţiunile agresive ale Rusiei" în Ucraina, afirmând că NATO trebuie să reacţioneze la un astfel de comportament. "Nu dorim o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou război rece", a spus el, precizând că nu este nicio contradicţie între consolidarea prezenţei NATO pe flancul estic şi un dialog cu Federaţia Rusă.
Secretarul general al NATO a mai spus că Rusia este dispusă să folosească forţa pentru a încălca graniţele, este un tipar folosit, şi tocmai din acest motiv NATO nu poate fi pasiv.
La rândul său, Klaus Iohannis a apreciat participarea secretarului general al NATO la ceremonia care va avea loc la Deveselu, subliniind că acest fapt marchează aprofundarea cooperării în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic.
De asemenea, Iohannis a dat asigurări că "România rămâne un partener de încredere, implicat activ în adoptarea şi implementarea deciziilor aliate."
"România îşi îndeplineşte integral angajamentele asumate la Summitul NATO din Ţara Galilor, ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil. O dovadă în acest sens este promisiunea onorată de a creşte bugetul pentru apărare, până la atingerea nivelului de 2% din PIB anul viitor." a declarat Iohannis.
În contextul în care Kremlinul a reacţionat vehement la inaugurarea scutului, Iohannis a ţinut să reitereze faptul că "sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv."
"Acesta (sistemul) constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaţilor europeni împotriva unor potenţiale ameninţări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic.", a declarat preşedintele.
Şeful statului a vorbit şi despre aşteptările pe care le are România de la Summitul NATO, respectiv, asigurarea unei prezenţe credibile şi predictibile a forţelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic.
"În acelaşi context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezenţe aliate navale permanente la Marea Neagră - bineînţeles, cu respectarea prevederilor Convenţiei de la Montreux. De asemenea, consider oportună agrearea unei soluţii pentru derularea de activităţi comune de instruire a forţelor aliate în regiune.
Atunci când vine vorba de misiunea sa fundamentală - aceea a apărării colective - NATO trebuie să demonstreze permanent unitate, solidaritate şi determinare.
România va continua să acorde o importanţă deosebită includerii Mării Negre în toate procesele aliate de evaluare, astfel încât provocările de securitate din regiune să fie analizate de o manieră corectă şi cuprinzătoare.", a declarat Iohannis.
