Se raiau negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean

Prima rundă de negocieri din 2014, în formatul "5+2", cu privire la reglementarea conflictului transnistrean, va avea loc la Viena, în zilele de 27-28 februarie, a comunicat joi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Oficiul Misiunii OSCE, Reprezentantul Special al preşedintelui OSCE, Radojko Bogojevic.

Potrivit "Infotag", diplomatul consideră că dialogul între părţi trebuie "început de la zero", în condiţii de maximă "încredere şi deschidere".

"Considerăm că poate fi soluţionat cu succes conflictul transnistrean prin păstrarea integrităţii teritoriale a Moldovei şi prin conferirea unui statut juridic special Transnistriei", a spus diplomatul sârb.

Dar Bogojevic nu a putut da un răspuns dacă "un statut juridic special" semnifică federalizarea Moldovei, refuzând să comenteze declaraţia lui Evgheni Şevciuk despre faptul că, în cazul în care va avea loc discutarea statutului în cadrul legii Republicii Moldova din 2005, atunci negociatorii din partea Tiraspolului "vor părăsi sala de şedinţe".

"Nu doresc să intru în detaliile ordinii de zi de atunci, care deja a fost coordonată cu negociatorii. Unicul lucru de care sunt sigur este necesitatea unei soluţii politice, toţi conştientizează că vom atinge acest ţel", a spus Radojko Bogojevic.

UE încearcă să devină membră în negocierile în formatul "5+2"

În opinia eurodeputaţilor Grupului Partidului Popular European, Elena Băsescu şi Cristian Preda, Uniunea Europeană trebuie să devină membră cu drepturi depline în negocierile în formatul "5+2". Propunerea se regăseşte într-o rezoluţie despre dreptul la educaţie în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, semnată de cei doi oficiali.

Eurodeputatul român Elena Băsescu solicită o mai mare implicare a Uniunii Europene în negocierile în formatul "5+2", pentru găsirea unei soluţii a conflictului transnistrean, care să ţină cont de frontierele recunoscute internaţional ale Republicii Moldova.

"Nu este normal ca Uniunea Europeană sau România să nu fie implicate direct în rezolvarea unui conflict îngheţat de la graniţele lor. Asta deşi ţara noastră a fost cea mai activă în găsirea unei soluţii la problema transnistreană", declară Elena Băsescu.

Totodată, potrivit rezoluţiei, eurodeputaţii condamnă "acţiunile de intimidare şi încălcările repetate ale dreptului fundamental la educaţie în limba maternă, de către pretinsele autorităţi de la Tiraspol, care nu fac decât să destabilizeze Republica Moldova, într-un moment crucial pentru viitorul său european".

"Noi, ca parte a aceluiaşi popor, nu putem închide ochii la aceste provocări şi trebuie să susţinem cu toate forţele parcursul european al Republicii Moldova", spune Elena Băsescu.

Cristian Preda califică drept inacceptabile acţiunile Federaţiei Ruse prin care încearcă să îndepărteze ţări precum Ucraina sau Moldova de pe traiectoria lor europeană.

"Moldova, elev-model al Parteneriatului Estic, trebuie susţinută prin toate mijloacele de către Uniunea Europeană. Am în vedere, în mod special, semnarea şi aplicarea provizorie a Acordului de Asociere până la sfârşitul primăverii, dar şi liberalizarea regimului de vize", a spus Preda.

Deputatul european menţionează că Acordul de Asociere cu Moldova se va aplica pe întreg teritoriul acesteia, inclusiv în regiuni precum Transnistria sau Găgăuzia, reprezentând o şansă semnificativă de modernizare şi dezvoltare economică pentru ele.

Rezoluţia a fost acceptată de celelalte grupuri politice din forul european şi va fi discutată şi votată pe 6 februarie, în şedinţa plenară a Parlamentului European de la Strasbourg.