Schimbările climatice: SUA şi China încheie un acord, după negocieri în culise

Cei mai mari poluatori cu dioxid carbon din lume – China şi Statele Unite – au încheiat miercuri un acord asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, ambele state promiţând că le vor reduce cu aproximativ o treime până în anul 2030.

În baza acordului, care a fost anunţat de preşedintele american Barack Obama şi omologul său chinez Xi Jinping în Beijing, SUA se angajează să reducă nivelul emisiilor sale de gaze cu efect de seră cu 26–28% până în anul 2025. Ţelul legiuitorilor americani este acela de a reduce emisiile cu 80% până în anul 2050.

La schimb, China a promis că va opri creşterea emisiilor sale până în 2030 – pentru prima dată când statul chinez promite să atingă un astfel de deziderat. Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că pentru a realiza un astfel de plan, aproximativ 20% din nevoile energetice ale Chinei vor trebui să fie acoperite din surse alternative până în anul 2030 – surse precum energie solară şi eoliană.

Ţinând cont de faptul că liderii mondiali se pregătesc să se întâlnească în Paris în 2015 pentru a discuta planurile internaţionale pentru combaterea încălzirii globale, atât SUA cât şi China speră că noul lor acord va motiva şi alte ţări să facă la fel şi să stabilească obiective ambiţioase în privinţa reducerii gazelor cu efect de seră.

Deşi acordul a fost lăudat de Casa Albă, în faţa aplicării acestuia se află câteva blocaje serioase, ţinând cont că Congresul american va fi controlat de republicani începând cu anul 2015.

Conservatorii au criticat în general încercările de combatere a schimbării climatului, mergând până acolo încât mulţi dintre ei nici nu recunosc că această schimbare ar exista. Un oficial care a cerut să rămână anonim a declarat pentru CNN că preşedintele Obama este dedicat realizării acestui efort.

După anunţarea acordului, liderul republicanilor în Senatul american, Mitch mcconnell, a declarat că obiectivul stabilit de SUA este nerealist iar oficialii chinezi au cerut insistent ca ţara lor să nu fie supusă aceloraşi solicitări ca ţările industrializate.

China a fost acuzată de ţările cele mai dezvoltate pentru politicile dezastruoase în materie de mediu. Occidentul a insistat ca regimul chinez să se angajeze mai activ pentru limitarea emisiilor, dar până în acest an oficialii chinezi au răspuns că ţara lor este încă o ţară în curs de dezvoltare.

În plus, Beijingul a declarat că trebuie aplicat aşa numitul principiu al responsabilităţii comune dar aplicat diferit, în baza căruia eforturile majore în lupta împotriva încălzirii globale trebuie să revină naţiunilor puternic industrializate şi dezvoltate. În caz contrar, China a avertizat că eforturile majore de reducere a poluării şi emisiilor de gaze cu efect de seră ar afecta şi mai mult populaţia săracă a ţării şi ar înfrâna progresul economic naţional.

Cu toate acestea, istoria a arătat că logica Beijing-ului este greşită. Boom-ul economic al Chinei nu se regăseşte în prosperitatea cetăţenilor săi, având peste 800 de milioane de oameni care trăiesc sub limita sărăciei. Datorită modelului economic al Chinei, care garantează câştiguri numai pentru apropiaţii Partidului, succesul economic nu se distribuie echitabil. Al doilea aspect ar fi că Beijing-ul care beneficiază economic de statutul de membru al WTO, nu îi respectă clauzele, inclusiv pe cele de mediu, sărăcind economiile mondiale, pe spatele exploatării vastului său sistem de lagăre de muncă (laogai) şi a subevaluării yuanului.

Potrivit Băncii Mondiale, 16 din cele 20 cele mai poluate oraşe din lume se află în China. Problema smogului este una dintre cele mai dure cu care se luptă această ţară. În acelaşi timp sunt în creştere bolile legate de poluare: 250.000 pe an, conform Greenpeace. Mediul nu este însă doar o problemă de sănătate, ci şi de stabilitate socială: astăzi, problemele de mediu reprezentând una dintre principalele cauze ale revoltelor populare.

De asemenea, Europa s-a angajat să reducă cu cel puţin 40% nivelul emisiilor sale de gaze cu efect de seră până în anul 2030, comparativ cu nivelul înregistrat în 1990.

Pe lângă acordul pentru schimbarea climatului, SUA şi China au încheiat alte câteva acorduri în privinţa tarifelor comerciale, a manevrelor militare şi a prelungirii vizelor de călătorie.