Iranul anunţă sfârşitul oficial al acordului nuclear vechi de 10 ani

Un banner mare reprezentându-l pe liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, este plasat lângă o rachetă balistică în Piaţa Baharestan din Teheran, Iran (Middle East Images/AFP via Getty Images)
Redacţia
18.10.2025
Un banner mare reprezentându-l pe liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, este plasat lângă o rachetă balistică în Piaţa Baharestan din Teheran, Iran (Middle East Images/AFP via Getty Images)
Redacţia
18.10.2025

Un acord internaţional cu Iranul, conceput în 2015 pentru a menţine siguranţa globală în faţa răspândirii armelor atomice, s-a încheiat oficial, Teheranul anunţând încetarea înţelegerii vechi de un deceniu, potrivit The Guardian

Iranul a declarat sâmbătă că nu mai este legat de respectivul acord, cunoscut oficial sub numele de Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA), prin care sancţiunile internaţionale au fost ridicate în schimbul limitării programului nuclear iranian.

„De acum înainte, toate prevederile [acordului din 2015], inclusiv restricţiile asupra programului nuclear iranian şi mecanismele aferente, sunt considerate încetate”, a precizat Ministerul iranian de Externe într-un comunicat.

Totuşi, documentul adaugă că ţara „îşi reafirmă ferm angajamentul faţă de diplomaţie”.

Semnat la Viena de Iran, China, Marea Britanie, Franţa, Germania, Rusia şi Statele Unite, acordul a fost menit să pună capăt unei confruntări diplomatice îndelungate şi să marcheze începutul unei noi ere în relaţiile dintre Iran şi Occident.

Deşi acordul expiră oficial sâmbătă, el se află în dezordine de ani de zile. În 2018, în primul său mandat, Donald Trump şi-a iritat aliaţii europeni prin retragerea unilaterală a SUA din înţelegere şi prin reimpunerea sancţiunilor. El a respins pactul, semnat de unul dintre predecesorii săi, Barack Obama, fiind descurajat de la orice demers diplomatic de inamicul declarat al Iranului, Israelul.

Ca urmare a retragerii americane, Teheranul a început să-şi intensifice programul nuclear.

Negocierile conduse de europeni pentru relansarea acordului au eşuat, iar raidurile aeriene lansate în această vară asupra Iranului de către Israel şi SUA au redus la un minim istoric speranţele de revigorare a înţelegerii.

După acel război de 12 zile din iunie, parlamentul iranian a adoptat o lege prin care a refuzat cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU.

Acest fapt a determinat Marea Britanie, Germania şi Franţa să declanşeze aşa-numitul mecanism de „snapback” (mecanism automat de reimpunere a sancţiunilor internaţionale - n.n.), care a dus la reimpunerea sancţiunilor ONU. Mecanismul permite reinstaurarea rapidă şi automată a tuturor sancţiunilor ONU ridicate în baza acordului, dacă Iranul încalcă semnificativ angajamentele nucleare.

Aceste sancţiuni reimpuse au făcut ca „ziua încetării” — stabilită pentru 18 octombrie, exact la 10 ani după adoptarea Rezoluţiei 2231 a Consiliului de Securitate al ONU — să fie în mare parte o formalitate.

Luna trecută, când sancţiunile au reintrat în vigoare, miniştrii de externe ai Marii Britanii, Franţei şi Germaniei au declarat într-un comunicat comun că vor continua să caute „o nouă soluţie diplomatică pentru a garanta că Iranul nu va obţine niciodată o armă nucleară”.

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a spus că sancţiunile „nu trebuie să însemne sfârşitul diplomaţiei” şi că „o soluţie durabilă la problema nucleară iraniană poate fi atinsă doar prin negocieri”.

Luni, Donald Trump a declarat că îşi doreşte un acord de pace cu Iranul, în timp ce Teheranul a repetat că rămâne deschis dialogului cu SUA, cu condiţia ca Washingtonul să ofere garanţii împotrivă unei acţiuni militare pe durata eventualelor discuţii.

Cele trei puteri europene au anunţat săptămâna trecută că vor încerca să reia negocierile pentru a găsi un „acord cuprinzător, durabil şi verificabil”.

Totuşi, relaţiile dintre Occident şi Iran rămân tensionate. Washingtonul impusese deja sancţiuni severe, încercând să forţeze toate ţările să renunţe la importurile de petrol iranian. Mai multe runde de discuţii intermediare, mediate de Oman între Teheran şi Washington, au eşuat.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat săptămâna trecută că Teheranul „nu vede niciun motiv să negocieze” cu puterile europene, din moment ce acestea au declanşat mecanismul de snapback.

Guvernele occidentale şi Israelul au acuzat de mult timp Iranul că urmăreşte să obţină arme nucleare — acuzaţie pe care Teheranul o neagă, susţinând că programul său are scopuri strict energetice şi civile.

Iranul este aşteptat să marcheze oficial „ziua încetării” printr-o declaraţie sâmbătă seara la sediul ONU din New York.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor