Rusia şi China, gata să semneze un acord de furnizare de gaze pe 30 de ani

Rusia şi China sunt pe cale să semneze luna viitoare un acord istoric. De îndată ce preşedintele rus Vladimir Putin a anexat Crimeea luna trecută, politicienii americani şi europeni au început să vorbească despre sancţiuni care vizează reducerea exporturilor de energie din Rusia. O astfel de decizie nu este o veste tocmai bună pentru o ţară în care exportul de petrol şi gaze se aşteaptă să aducă 48% din veniturile bugetare în 2014, astfel că Moscova este pe cale să semneze un acord cu Beijingul privind furnizarea de gaze naturale prin conducte, pentru o perioadă de 30 de ani.

Congresul SUA s-a angajat să extindă în Europa exporturile de gaze naturale lichefiate, menite să înlocuiască importurile de gaz din Rusia.

Timp de 10 ani chinezii au negociat cu Rusia în vederea construirii unei conducte de gaz din Siberia spre China, dar niciodată nu s-au putut înţelege asupra unui preţ. Rusia a încercat să obţină un preţ similar cu cel din Europa, preţ pe care China nu a fost dispusă să-l plătească. Lucrurile sunt acum pe cale să se schimbe.

China este cea mai mare consumatoare de energie din lume, însă ocupă doar locul al patrulea în ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, pentru că peste două treimi din energia ţării vine din arderea cărbunilor. China arde mai mulţi cărbuni decât tot restul lumii la un loc şi are nevoie disperată de o energie mai curată, pentru că poluarea a atins cote alarmante.

Potrivit Bloomberg, anul trecut, Rusia a convenit să ofere Chinei până la 35 de miliarde de metri cubi pe an, timp de 30 de ani, prin intermediul unei conducte din estul Siberiei. Partea rusă a insistat ca proiectul, care ar implica o investiţie estimată la 34 miliarde dolari, nu are sens din punct de vedere economic având în vedere preţurile mari la care vindea gaze în Europa, astfel că Gazpromul nu a inclus conducta către chinezi în programul său de investiţii pentru 2014.

După aventura din Crimeea, Rusia se confruntă cu o presiune mult mai mare să încheie acordul, deoarece clienţii tradiţionali din Europa par a fi puşi pe diversificarea surselor de energie. China s-a abţinut să critice în vreun fel anexarea şi a continuat în linişte negocierea proiectului conductei.

Miercuri, directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, preşedintele companiei Naţional Petroleum Corp, Zhou Jiping, s-au întâlnit pentru a discuta pe marginea acordului şi se pare că s-au făcut progrese cu privire la problema preţului. Acordul ar putea fi semnat în termen de săptămâni.

Rusia trebuie să-şi diversifice pieţele, iar China trebuie neapărat să facă trecerea de la cărbune la gaz, problemele mediului de acolo fiind deja de notorietate. Rusia, cu toate acestea, a avut până acum opţiuni mai bune şi a investit în mai multe conducte în Europa, unde şi-a garantat preţuri ridicate. Acum, Rusia trebuie să se înţeleagă cu China pentru a face următoarea mişcare pe tabla de şah.

Resursele energetice au fost întotdeauna un instrument geopolitic pentru Rusia, şi Putin ştie cum să-l folosească. În acest nou context, încercarea de a sugruma exporturile de energie ruseşti va fi mai greu de realizat. În cazul în care Europa începe să importe mai puţine gaze de la Gazprom, ruşii pot vinde acum mai mult în China.

Până la sfârşitul anului 2018, Gazprom intenţionează să furnizeze circa 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în China, aproximativ 24% din livrările companiei către Europa de anul trecut, care au produs circa 63 miliarde dolari în venituri de export, potrivit companiei.

Decizia finală va fi luată la întâlnirea dintre Vladimir Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping, programată pentru luna viitoare la Beijing. Cei doi lideri se vor întâlni din nou la Moscova, la sfârşitul acestei luni, înainte de călătoria lui Putin în China, prevăzută pe 20 mai, potrivit Bussinesweek.

"Sperăm să încheiem acordul în luna mai. Preţul de bază este singura problemă care trebuie rezolvată", a declarat vicepremierul Arkady Dvorkovich la Beijing, după întâlnirea cu vicepremierul chinez, Zhang Gaoli.